Eveniment

Cum relansează guvernul Ponta economia: cheltuielile de capital scad cu 10%, iar cele de personal cresc cu 18% pe primul semestru

Cum relansează guvernul Ponta economia: cheltuielile de capital scad cu 10%, iar cele de personal cresc cu 18% pe primul semestru

Autor: Claudia Medrega, Iulian Anghel

28.07.2013, 21:34 2073

În iunie, cheltuielile de capital au totalizat 960 mil. lei, în scădere cu 17,7% faţă de ace­eaşi lună din 2012. La polul opus, chel­tuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 11%, la 2,6 mld. lei.

Ajustarea cheltuielilor de investiţii nu este o noutate. Cheltuielile de capi­tal au fost pe o tendinţă preponderent des­cendentă în ultimii ani. Ţintele de de­ficit bugetar agreate cu FMI au fost în­deplinite, uneori, prin sacrificarea in­ves­tiţiilor şi amânarea plăţilor către me­diul privat, iar arieratele statului repre­zintă în continuare o problemă nerezolvată.

România are nevoie de infra­struc­tu­ră, iar o soluţie ar fi creşterea ab­sorbţiei fondurilor europene, precum şi alo­carea unor sume de la buget în aceas­tă direcţie, care să fie cheltuite efi­cient, după cum au tot repetat analiştii.

La jumătatea anului cheltuielile de capital au ajuns la 7,1 mld. lei, cu aproape 10% sub nivelul din aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. Iar volumul redus al investiţiilor are implicaţii negative asupra creşterii economice.

Cheltuielile totale pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, pre­cum şi cele aferente programelor de dez­voltare finanţate din surse interne şi exter­ne, au fost de 12,2 mld. lei în S1 (1,96% din PIB), potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor.

Cheltuielile de personal înregistrau la sfârşitul primelor şase luni din acest an un plus de 18% faţă de acelaşi interval din 2012, Finanţele explicând evo­luţia prin „reîntregirea salariilor per­so­nalului bugetar“ şi „plata hotărâ­rilor judecătoreşti“.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut an de an şi nici criza nu a reuşit să le domolească. Statul a cheltuit în primul semestru din 2013 pentru bunuri şi servicii 16,6 mld. lei, cu aproape 7% peste nivelul din 2012, fiind dificil de stopat risipa.
 

Ce s-a întâmplat cu fondurile europene

Cheltuielile statului cu programele finanţate din banii nerambursabili ai UE au scăzut în primele şase luni ale lui 2013, fa­ţă de perioada si­mi­lară a anului trecut, cu 19,2%, la 5,2 mld. lei (1,1 mld. euro), în vreme ce sumele pri­mi­te de la Bruxelles în bugetul consolidat în contul plăţilor efec­tua­te şi ca prefi­nan­ţări au scăzut cu 1,3%, până la 3 mld. lei (660 mil. euro).

Acest lucru arată că pe zona fon­durilor europene, nu se mişcă nimic. Pen­tru că o bună parte dintre banii chel­tuiţi în proiecte cu fonduri neram­bur­sabile ar trebui să se întoarcă în bu­get şi să fie eviden­ţiaţi la capitolul „sume pri­mite de la UE în contul plăţilor efec­tuate şi prefinanţări“. Dacă nu se întorc aceşti bani, atunci ei intră în calculul defi­ci­tului bugetar. Atunci Ministerul Finanţelor a rămas prudent şi a redus, la şase luni, cu 19,2% chel­tuielile cu proiectele europene. Dacă lucrurile nu se schimbă fundamental în următoarele luni în sensul îmbunătăţirii considerabile a absorbţiei, atunci nici cheltuielile din buget cu proiectele finanţate de UE nu vor avea o evoluţie pozitivă, întrucât guvernul a admis să plătească din buget şi corecţiile finan­ciare de aproape 800 mil. euro dictate anul trecut de UE, ceea ce se traduce, practic, printr-un minus de 800 de milioane de euro în visteria statu­lui - bani care pot fi recuperaţi în viitor, dar nu se ştie când.

În iunie, potrivit datelor Ministe­rului Fondurilor Europene, România a primit rambursări de fonduri struc­turale de la UE de doar 23 de milioane de euro - ceea ce a făcut ca rata de rambursare să crească nesemnificativ, de la 15,1% în mai la 15,3% în iunie, din totalul fondurilor alocate, între 2007 şi 2013, de 19,6 mld. euro.

În prima jumătate a anului 2013, România a luat de la Comisia Euro­pea­nă (sume decontate în baza cheltuielilor efec­tuate) în jur 700 de milioane de euro (dintre care 660 mil. euro sunt sume eviden­ţiate în execuţia bugetului general consolidat) şi a transmis Bruxel­lesului cereri pentru alte 670 de milioane de euro.

Cheltuielile totale au ajuns la sfâr­şitul primului semestru la 104,2 miliarde de lei, cu 4,3% peste nivelul din aceeaşi perioadă din 2012.
 

Cum au evoluat veniturile bugetare şi deficitul

Ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost de doar 4,8%, faţă de primele şase luni din 2012, la jumătate faţă de creşterea bugetată de 9%, evo­luţia încasărilor reflectând doar parţial ascensiunea economiei. Venitu­ri­le din TVA au crescut cu 2,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile în care încasările din TVA au crescut cu 4,8%, în timp ce rambur­să­rile de taxă au fost cu 14,8% mai mari.

Încasările din impozitul pe venit şi contribuţiile sociale au avansat cu 9,3% şi, respectiv, 4,3% datorită creşterii ve­ni­turilor salariale, ca urmare a reîn­tre­girii salariilor bugetarilor şi a majorării salariului minim.

Deficitul bugetar a fost la sfârşitul primului semestru de 6,6 miliarde de lei, reprezentând 1,06% din PIB.

Ministerul Finanţelor condus de Daniel ChiŢoiu trebuie să decidă până la sfârşitul lunii în ce fel va face  prima rectificare bugetară din acest an

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.07.2013

AFACERI DE LA ZERO