Cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor UE şi cele mai mari corecţii financiare – acesta este tabloul de bord al fondurilor europene după şase ani de la aderarea României la UE. Se poate altfel când chiar şefii din structurile care gestionează banii europeni primesc mită?
Toate programele operaţionale sectoriale au fost presuspendate din cauza neregulilor, iar corecţiile financiare care vor fi reţinute de Comisia Europeană se ridică la 800 mil. euro, adică o treime din sumele nerambursabile primite de România de la UE.
POS Mediu a scăpat cel mai repede de constrângătoarea procedură a presuspendării, dar la câteva luni, unul dintre foştii şefi şi apoi director în autoritatea de management care îl gestiona a fost arestat pentru mită şi trafic de influenţă.
Adrian Mîndroiu, 49 de ani, era perceput până săptămâna trecută drept unul dintre cei mai „vocali“ şi curajoşi înalţi funcţionari care lucrau cu fondurile europene. Avusese curajul să atace mediul politic românesc şi părea onest din toate punctele de vedere, dar a fost arestat pentru fraudă cu fonduri UE.
La un seminar la care a participat anul trecut, el a spus că rata de absorbţie al POS Mediu (în prezent de 12,8%) nu creşte pentru că proiectele sunt ţinute pe loc la nivel local. „Am sesizat că ne intersectăm (pe parcursul derulării proiectelor de investiţii în mediu - n. red.) cu drumuri sau cu staţii de epurare. Aceste lucrări sunt apărute din neant. Primarii au făcut drumurile ca să dea bine la electorat şi noi stăm cu ţevile în drum“, spunea Mîndroiu, într-o declaraţie surprinzătoare având în vedere că până atunci şefii autorităţilor de management nu au dat vina pe factorii politici pentru ritmul lent de absorbţie a banilor europeni în economie, indicând de fiecare dată lipsa de personal sau birocraţia excesivă.
El lucra de mai bine de şase ani în structura de conducere a autorităţii de management care gestionează fonduri europene în valoare de 5,6 miliarde de euro pentru Mediu şi a fost arestat pentru trafic de influenţă şi corupţie. Este urmărit penal pentru faptul că ar fi primit din partea administratorilor unor firme de consultanţă bunuri şi bani în valoare cumulată de mai puţin de 25.000 de euro, pentru a rezolva probleme legate de „ritmicitatea plăţilor din fonduri europene“, dar şi pentru a le asigura câştigarea unor licitaţii viitoare.
Numărul funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene, al demnitarilor care au putere de decizie în alocarea finanţărilor de la Uniunea Europeană, dar şi a celor care lucrează în proiecte europene şi care au fost implicaţi în cazuri de fraude cu fonduri europene a crescut semnificativ în ultimii ani. Numai în perioada 2010 – 2012, un număr de 124 de persoane au fost condamnate definitiv ca urmare a infracţiunilor săvârşite cu foduri europene.
De altfel, valoarea fraudelor descoperite în rândul celor care lucrează cu fondurile europene a adus în ultimii trei ani prejudicii de 28 de milioane de euro, cele mai mari fiind depistate anul trecut (când prejudiciile au ajuns la 20,7 mil. euro), potrivit datelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Datele DNA arată că, în perioada noiembrie 2011 (când încă era director general al autorităţii de management) şi până în prezent, Adrian Mîndroiu a pretins şi a primit bani în mod repetat şi a acceptat daruri de la Nicolae Frank (director de dezvoltare la firma de consultanţă Tahal Consulting Engineering) şi de la Cristian Vlad (colaborator la Tahal Consulting Engineering). Rolul lui Mîndroiu era acela de a interveni pe lângă diferiţi funcţionari din cadrul AM POS Mediu pentru favorizarea intereselor comerciale ale acestora. De asemenea, în urmă cu un an, firma Tahal Consulting Engineering şi AMPOS Mediu au semnat un contract în valoare de aproape 20 de milioane de lei pentru acordarea de asistenţă tehnico-economică pentru direcţiile şi birourile de implementare din cadrul unor organisme intermediare ale programului.
Pentru a-i ajuta pe administratorii firmelor de consultanţă, Adrian Mîndroiu a primit bunuri în valoare de aproape 25.000 de euro: un ceas de mână, un autoturism nou marca BMW X1, XDRIVE (în valoare de 18.027 euro), o excursie de două săptămâni în insulele Mauritius pentru două persoane (el şi soţia sa) pentru luna octombrie 2013 (în echivalent de 5.324 euro) şi a acceptat în dar sume de bani de 500 lei, respectiv 600 lei.
Un alt caz recent în care a fost implicat un director care gestiona fonduri europene a fost scos la iveală la sfârşitul anului trecut, care este anchetat în dosarul fraudelor bancare. Mihai Grigoroiu, cel care ocupa funcţia de director general adjunct în cadrul autorităţii de management a programului POS CCE (creşterea competitivităţii economice) de la Ministerul Economiei, este anchetat pentru faptul că îl consilia direct pe Mihai Stan, unul dintre liderii grupării infracţionale, pe care îl ajuta cu procedurile pe care trebuie să le îndeplinească pentru accesarea de fonduri europene.
De asemenea, două astfel de cazuri „celebre“ au fost întâlnite şi în cazul programului gestionat de Ministerul Muncii, POSDRU (dezvoltarea resurselor umane), unde un ministru şi un funcţionar cu rang de secretar de stat au fost cercetaţi pentru fraude cu fonduri europene. Astfel, Silviu Bian, fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare pentru că ar fi luat mită în cuantum de peste 45.000 de euro de la angajaţii structurilor judeţene ale instituţiei pe care o conducea.
Mita solicitată de Bian reprezenta partea de cofinanţare în proiectele finanţate de Uniunea Europeană, prin POSDRU. De asemenea, fostul ministru al Muncii, Ioan Nelu Botiş, a fost implicat într-un scandal al fondurilor europene, după ce presa a descoperit că un ONG care a câştigat finanţare europeană prin POSDRU avea sediul acasă la Botiş, iar cererea de finanţare a fost aprobată la o lună după ce acesta a fost numit în funcţia de ministru. El a fost anchetat pentru conflict de interese.
„România are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor europene şi cel mai mare nivel al corecţiilor financiare, dublu faţă de Spania (158 milioane de euro) şi de 15 ori mai mult decât Polonia (24 de milioane)„, a spus ieri în cadrul unei conferinţe Elena Iorga, directorul de programe al Institutului pentru Politici Publice. Ea a spus că suma totală aproximativă a corecţiilor financiare aplicate până în decembrie 2012 este de 300 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 20% din totalul fondurilor structurale absorbite în acelaşi interval.
Principalii indicatori ai Programului Operaţional Sectorial Mediu
- Este gestionat de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
- Finanţează proiecte cu ajutorul cărora sunt construite sisteme de apă şi canal sau gropi de gunoi
- Alocare financiară în perioada 2007- 2013: 5,6 mld. euro (din care 4,5 mld. euro reprezintă finanţare nerambursabilă de la UE)
- Număr de contracte de finanţare semnate: 352, cu o valoare totală de 4,3 mld. euro
- Rata de absorbţie la finele lunii martie 2013: 12,88% (aproape de media naţională, de 13%)
- Valoarea rambursărilor la finele lunii martie 2013: 581 mil. euro
Sursa: Ministerul Fondurilor Europene
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
