Este greu de uitat poza cu capul plecat al ministrului finanţelor din anii crizei, Sebastian Vlădescu: părea aproape plângând într-un colţ al sălii de presă de la Palatul Victoria, în vreme ce premierul Emil Boc anunţa de la pupitru tăierea salariilor bugetarilor cu 25%. În aceeaşi vreme, în conturile lui curgeau sute de mii de euro, din fraudă. Banii erau obţinuţi din condiţionarea achitării datoriilor statului către constructorii de infrastructură de cale ferată.
Nu poate fi uitat nici Bogdan Olteanu, fost şef al Camerei Deputaţilor, membru în CA al BNR, un om mereu vesel, luminos, care a câştigat milioane şi predica economia de piaţă cui voia să-l asculte, în vreme ce alţii se uitau la buzunarele goale.
În vremea în care Sebastian Vlădescu plângea la Palatul Victoria, în 2010, de mila angajaţilor care îşi vedeau salariile tăiate, conturile lui bancare cântau, spun procurorii care l-au anchetat: 2 milioane de euro ar fi primit drept mită pentru lucrările efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi la tronsonul Bucureşti – Câmpina. Şi românii se mirau şi se miră de ce întârzie modernizarea căilor ferate. Pentru că Vlădescu nu-şi încasa banii!
Bogdan Olteanu, cu funcţii la care puţini îndrăznesc să viseze - preşedinte al Camerei Deputaţilor, viceguvernator al BNR – a primit 1 milion de euro mită conform DNA pentru a facilita impunerea ca şef al Deltei a unui apropiat al omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
A fost o poveste neplăcută pentru întreg mediul de afaceri când Sorin Mîndruţescu, reprezentantul Oracle în România – o companie atât de puternică încât părea dincolo de orice îndoială în privinţa moralităţii în afaceri – a fost acuzat de chiar companiile partenere că a cerut mită: 850.000 de euro pentru subcontracte, cu statul, APIA (Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, cea care distribuie agricultorilor plăţile directe de la UE şi guvern – cam 2 miliarde de euro anual) şi ROMATSA (agenţia guvernamentală care controlează zborurile avioanelor). Aceştia sunt de fapt tot bani plătiţi în plus de stat, către integratorii care îl plăteau pe Mîndruţescu.
Dar scandalul Oracle nu e primul care a afectat industria de vânzări IT.
Irina Socol, fosta şefă a Siveco, într-o postare pe Facebook: „Regret că am făcut parte din sistemul de compromisuri care a fost o practică cvasigeneralizată până acum câţiva ani”.
Despre ce este vorba? Fondatoarea Siveco, una dintre cele mai puternice companii de profil din piaţă a fost condamnată la închisoare în 2016 pentru că ar fi organizat o reţea de evaziune fiscală. Şcoli, primării, instituţii erau înzestrate de Siveco. Cu şpagă.
De ce are 7 miliarde de euro pe mână Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi sistemul public de sănătate este la pământ? PăI cum s-ar putea altfel când şefii nu aveau altă preocupare decât milioane în conturile off-shore?
Fostul şef al CNAS Lucian Duţă este trimis în judecată pentru – spun procurorii – o mită primită de 12 milioane de lei pentru încheierea de contracte fictive. Sistemul care susţine cardurile de sănătate a fost blocat o lună şi jumătate, iar instituţia care gerează banii asiguraţilor – 35 de miliarde de lei anual – nu a putut să dea o explicaţie.
Iar la ANAF, care ar trebui să strângă banii din impozite, ce să vezi?
Fostul şef al Agenţiei de Administrare Fiscală (ANAF) Sorin Blejnar a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă. El lua, spun procurorii, 20% din contractele de achiziţie ale ANAF – 12 milioane de lei, în total.
Cum să meargă România înainte?
Cum să ai o colectare bună la buget când cei care fură sunt chiar şefii Fiscului? Cum să ai un sistem medical bun când cei care fură sunt chiar şefii instituţiilor? Cum să ai calculatoare bune în toate şcolile când şefii ministerelor de profil îşi împart mita cu firmele private ce trebuie să aducă noua tehnologie? Cum să ai şosele când miniştrii de finanţe pretind mită pentru contracte?
Elementele–cheie sunt lovite aici: sănătatea, educaţia, infrastructura. Cum împingi lucrurile înainte când sugrumi de la început un proiect?
