De pe rafturile supermarketurilor nu lipsesc faimoaselebranzeturi frantuzesti si italiene, la concurenta cu telemeaua, lastandul de legume rucola inverzeste delicat in cutii de plasticintre snopi de praz, ceapa verde si salata, vinurile franzuesti, deChile si de Argentina par ca le-au lasat de mult in urma pe celeromanesti.
Blogurile culinare abunda de retete "virgine" acum zece ani dezile: paste cu rosii uscate, tocana provensala, fructe de mare,cupcakes, raci, pesti oceanici si salate pretentioase din carneslaba si fructe exotice.
Si totusi, asta mananca romanii? Spaghetti al dente? Tagliatele?Risotto? Pastele "aglio, olio e peperoncino" ar face oricegospodina cu state vechi sa zambeasca ironic: cum adica sa itiservesti musafirii cu niste "macaroane" fierte pe care le calestiputin in ulei cu usturoi si ardei iute?
Adevarul este ca rafinamentele culinare occidentale sunt un "must"doar in familliile care calatoresc mult pe afara si au culturagastronomica, pentru ca in cele mai multe familii din tarabucataria traditionala este respectata nu numai cu ocaziilereligioase, Paste sau Craciun, dar si la aniversari, nunti sauinmormantari.
Si asta se vede clar nu numai aruncand o privire peste meniul celormai multe restaurante din Bucuresti, dar si analizand volumulvanzarilor in supermarketuri. Andreea Mihai, director de marketingla Carrefour Romania, spune ca specialitatile culinare reprezintasub 10% din vanzarile totale ale categoriilor lor. "Pondereaspecialitatilor in vanzari difera de la categorie la alta. Deexemplu specialitatile din branza (mozzarella, branza cu mucegaietc.) au o pondere de 8%-9% in vanzarile de branzeturi, iar vinuldin import ajunge la 7-8% din vanzarile de vin", afirmaMihai.
Si statistica este valabila doar in marile lanturi de supermarket,pentru ca in piete sau in magazinele de cartier specialitatile,importurile pretentioase de import lipsesc cu desavarsire.
Incercam bucatarie italiana, dar mancamromaneste
Creste oare cererea pentru mancaruri sofisticate sau macar maisanatoase, de vreme ce bucataria romaneasca este considerata una"grea", cu multa carne, grasimi, si carbohidrati? Dragos Petrescu,proprietarul Trotter Prim, care administreaza cateva restaurantefaimoase in capitala, intre care Caru cu Bere si City Grill, spuneca romanii sunt deschisi "la nou", insa le va fi greu sa sedesprinda de obiceiurile de acasa.
"Romanii sunt atasati de obiceiurile traditionale. Nu spun ca nusunt deschisi la nou, incearca gastronomii diferite, cea careprinde cel mai bine este bucataria italiana, insa am observat, maiales in anul de criza 2009, ca retetele traditionale romanesti aufost ultimele taiate de pe lista", afirma Petrescu.
El sustine ca gusturile romanilor sunt mult influentate deexperienta personala, concluzia reiesind din faptul ca preferabucataria italiana si spaniola, cel mai probabil datoritaafinitatilor, dar si tranzitului de forta de munca. "La fel cred casi curentul healthy food are un rol, inca minor, in schimbareaobiceiurilor alimentare".
Produsele eco prind greu la populatianeeducata
O adepta a mancarii sanatoase, produsa loco si cumparata de lasursa este fostul manager al Oriflame Monica Tatoiu, care consideraca schimbarea modului de alimentatie a romanilor a inceput in urmacu 20 de ani, odata cu destramarea gospodariilor. Esenta bucatarieiromanesti, si anume savoarea alimentelor de baza, a disparut dinconsumul cotidian, spune ea. "Daca pana in '90 existau cirezi devaci si se facea branza in casa, se consuma lapte produs ingospodarie, acum puiul din batatura este inlocuit de ciocanelele devanzare la magazinul satesc". Romanii mananca prost din comoditatesi din proasta informare, pentru ca nu isi dau seama ca lapteledegresat sau cafeaua decofeinizata fac mai mult rau decat produselede baza, fiind procesate mai mult. In ultima vreme insa, targurilecu produse romanesti au inceput sa fie cautate de romani.
"Dupa experientele deosebite in targurile duminicale din oraseleFrantei sau Italiei am inceput sa caut produsele adevarateromanesti. De pilda, la Muzeul Taranului Roman se gasesc produse ceamintesc de mancarea de la mama de acasa. Iarna mananc rucolapentru ca am vazut intr-o emisiune la Discovery cum «creste» salatadin hipermarketuri. Vara cumpar salata verede de la taranii desprecare stiu ca nu pun aditivii nocivi. Oua, branza, carne, fructe,vin, cumpar din Romania, dar cumpar si produse specifice dinpietele din strainatate", isi explica Tatoiu regimul de viata.
Ce se comanda in oras
Majoritatea restaurantelor bucurestene servesc mancareromaneasca, din care nu lipsesc ciorbe, sarmale, carnati, fripturigrase, papanasi sau poale-n brau. Insa conceptul iesitului in oraspresupune tocmai sa incerci mancaruri noi. Farmecul unei petrecerista mai ales in savoarea meniului si asta este o lectie invatata debucurestenii de peste 200 de ani.
In 1890 meniul unui bal bucurestean era un festival in sine:stridii de Ostenda, sunca de Vestfalia, icre, limba si sunca dePraga, pateu de vanat, foie gras, cotlete de vitel si porc inaspic, pulpa de caprioara, muschi de cava, miel, curcan, fazan,fructe, cafea vin, dupa cum descrie Constantin Bacalbasa in"Bucurescii de altadata".
Sunt contemporanii la fel de creativi? Tatoiu este necrutatoare cugusturile romanilor. "Mai sunt inca multi pentru care singurul felde mancare comestibil este friptura cu cartofi prajiti, muraturile,ciorba de burta, mititei, la fel cum pentru multi americanimancarea de baza este hamburgherul. Educatia sanatoasa se tine cucultura si educatie", afirma Tatoiu.
Daca este sa privesti prin prisma patronului de restaurant, atunciremarci ca s-a schimbat ceva in pretentiile consumatoruluiroman.
"Obiceiurile alimentare s-au schimbat si datorita evolutieisocietatii, internetului, vizitelor in strainatate, dar si pentruca veniturile au crescut semnificativ si astazi isi permit un altstil gastronomic. Din perspectiva grupului nostru de restaurante,pot da un exemplu. Daca in urma cu 10 ani cantitatea era foarteapreciata, acum calitatea si serviciile sunt pe primul loc", spuneDragos Petrescu.
Andreea Mihai considera ca mass-media a avut o influentaconsiderabila in a schimba cate ceva din traditionalismulromanilor. "Sub influenta media, de cativa ani se remarca atentiadin ce in ce mai mare pe care consumatorii o acorda alimentatieilor. Romanii sunt curiosi si deschisi spre nou astfel incatrestaurantele internationale nu duc lipsa de clienti."
Portretul gurmandului roman
Andreea Mihai, Carrefour: "Gurmandulroman este rar. Nu exista o cultura gastronomica in sensul celeifrantuzesti de exemplu. Nu sunt foarte multi care sa apreciezegusturile rafinate sau sa le combine pentru un plus de savoare. Arputea fi caracterizat ca o persoana careia ii place sa manancebine, de cele mai multe ori chiar in exces".
Monica Tatoiu, fost manager alOriflame: "Gurmandul roman este un minoritar educatin scoala veche, care a calatorit si a citit la fel de mult. Carecateodata nu are veniturile necesare".
Dragos Petrescu, Caru cu Bere:"Gurmandul roman mananca mult si gras. Apare acum o noua clasa maisofisticata, dar inca minoritara care experimenteaza gusturispeciale. Invatam..."
Bucataria traditionala
Despre romani se spune des ca mananca mult si prost, drept urmaretraiesc mai putin, sunt mai grasi si dezvolta mai repede boli deinima decat francezii, de pilda, care mananca foie gras si beaumult vin rosu. Adevarul e mereu undeva la mijloc, insanutritionistii atrag atentia ca romanii sunt predispusi catreabuzuri alimentare, mai ales in perioada sarbatorilor sau la meseimportante. Un meniu traditional festiv pentru un roman trebuie sainceapa obligatoriu cu tarie, aperitive din care nu lipsescslanina, branza grasa si chiar oua umplute. Urmeaza ciorba,sarmale, friptura cu garnitura si abia apoi desertul: tort, cozonacsi placinta cu branza, scaldate in vin rosu. Spre exemplu, inItalia de nord, mesele traditionale sunt interpretari alemancarurilor de baza: tortino di spinaci (tarta cu spanac), risottozola e pere (risotto cu gorgonzola si pere), arrosto di vitello conpatate al forno (friptura de vita cu cartofi la tava), colomba concrema chantilly e frutti di bosco (cozonac umplut cu chantilly sifructe de mare). Un asemenea meniu poate fi insotit de un rozefrizzante care sa nu te ameteasca prea tare dupa doua guri.
Ce mananca politicienii
Vladicasi opinca tot mamaliga cu branza mananca. Despre presedinteleTraian Basescu se stie ca prefera mancarurile simple si gustoase:branza cu rosii, salata verde, salata de vinete, supa de pui. Tineun regim sanatos de cand a fost operat in 2007 si tot de atunciface si sport, cate 30 de minute de inot in fiecare zi. Regimul saude viata a fost preluat si de premierul Emil Boc, care preferaprodusele din gradina proaspete, romanesti. Fostul premier AdrianNastase este un fan al borsului de peste cu apa din Dunare, cu carese spune ca a incercat sa o "farmece" pe viitoarea sa sotie. DanaNastase, in schimb, prefera mancarea chinezeasca si italiana.Aceasta din urma este numarul unu si pe lista actualului presedinteal PSD Victor Ponta. Calin Popescu Tariceanu, fostul premierliberal, are gusturi apropiate de ale romanilor, ii place multpainea cu unt, branza cu mamaliguta. Cand iese in oras isi comandades mozzarela si pomodoro (branza cu rosii). Despre ministruleconomiei Adriean Videanu, unul dintre cei mai bogati politicieni,se poate spune ca are si cele mai rafinate gusturi. Ii placvinurile italiene, mai ales Brunello di Montalcino, ca si coleguluisau de cabinet Radu Berceanu, si comanda intotdeauna in oras unmuschi de vita cu sos de mustar. Incheie masa cu branzeturiitaliene, superioare de cele mai multe ori branzeturilorfrantuzesti. Berceanu mananca si el tot vita, dar cu sos de piper,si bea vin rosu.
Cel mai conservator este Ion Iliescu, care mananca intotdeauna dela pachet ce ii pregateste sotia sa Nina.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
