Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a evitat ieri din toate puterile să comenteze situaţia de pe scena politică internă care ţine leul în tensiune şi ridică semne de întrebare pe pieţele internaţionale cu privire la ceea ce se întâmplă în România.
Isărescu a arătat încă de la începutul discuţiilor că nu va exista o concluzie finală, arătând că "factorii politici" trebuie să tragă concluziile.
De-a lungul dezbaterilor care au durat mai bine de trei ore, guvernatorul BNR nu a făcut nicio referire directă la deprecierea monedei naţionale din ultimele zile. Între timp, cotaţia de referinţă leu/ euro s-a apropiat de maximul istoric, ajungând la 4,5252, în timp ce cursul leu/dolar a atins un nou record, de 3,7031.
Noul model de creştere economică sustenabilă pentru România continuă să fie o enigmă şi una dintre provocările şi temele nesfârşite de discuţie la mai bine de trei ani de la declanşarea crizei. Iar în cadrul dezbaterii au fost amintite doar soluţiile clasice: fonduri europene şi atragerea de investiţii străine.
Isărescu a arătat că România trebuie să creeze locuri de muncă şi să îşi crească productivitatea pentru a avea creştere economică, investiţiile fiind esenţiale. În condiţiile în care investiţiile interne sunt limitate şi nu există mecanisme de stimulare a economisirii, România rămâne dependentă de capitalul străin şi de fondurile europene, după cum a arătat guvernatorul BNR.
Banca Naţională este îngrijorată că băncile care au lansat produse de economisire pentru euro cu dobânzi de 5% ar putea înregistra pierderi şi eroda din capitaluri, iar prin forţarea economisirii poate fi afectată chiar creşterea economică pe termen scurt.
Modul în care Banca Naţională poate sau nu să susţină creşterea economică nu a lipsit dintre subiectele abordate în cadrul conferinţei. Iar una dintre concluziile desprinse a fost că în România nu pot fi folosite cursul de schimb, inflaţia sau dobânda pentru a stimula creşterea economică.
Stimularea consumului este una dintre soluţiile vehiculate frecvent pentru susţinerea creşterii economice. Isărescu a avertizat că, pe structura actuală a economiei româneşti, creşterea consumului duce inevitabil la importuri mai mari şi deteriorarea deficitului de cont curent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels