Eveniment

Curtea de Conturi scoate la lumină mafia retrocedărilor: moştenitoarea unui pat şi a unui scrin a primit 8.000 de hectare de pădure

Foto: Silviu Matei

Foto: Silviu Matei

Autor: Roxana Pricop

08.04.2013, 20:20 1129

Din anul 1990 până în 2010, România a restituit o suprafaţă enormă de peste 3 milioane de hectare de pădure foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist. Însă din cauza legislaţiei confuze de retrocedare speculate de persoane fără drept de moştenire şi a unor decizii judecătoreşti în contradicţie cu legea circa 560.000 de hectare terenuri forestiere au trecut sau sunt pe cale să treacă abuziv în proprietatea privată, arată raportul de audit întocmit de Curtea de Conturi.

Acesta este primul raport oficial despre situaţia retrocedărilor din România şi a fost publicat în condiţiile în care până pe 12 mai Guvernul României trebuie să prezinte Curţii Europene a Drepturilor Omului o nouă lege prin care să rezolve cele peste 100.000 de cereri de retrocedare rămase neonorate până în prezent. Guvernul României a supus dezbaterii publice un proiect de lege prin care vrea să înfiinţeze un fond naţional imobiliar în care să verse terenuri şi păduri cu o suprafaţă totală de peste 3,6 mil. hectare în valoare estimată de 11 mld. euro aflate acum în proprietatea statului şi care din 2014 vor putea fi cumpărate de foştii proprietari cu puncte.

Curtea de Conturi atrage însă atenţia că sunt iresponsabile „opiniile des auzite că retrocedările pot continua fără grijă, deoarece suprafaţa de pădure retrocedată până în prezent este departe de nivelul la care ar afecta proprietatea publică a statului din 1948“.

 

Instituţia îşi argumentează astfel punctul de vedere: în 1948, înainte de începerea naţionalizărilor comuniste, suprafaţă totală a pădurilor era de 6,48 milioane de hectare. Statul deţinea 1,879 milioane de hectare, persoanele fizice aveau 1,516 milioane de hectare, formele asociative aveau 1,3 mil. hectare iar comunele, oraşele, bisericile aveau 1,7 milioane de hectare. În 2010, după douăzeci de ani de la căderea comunismului, statul mai mare în proprietate 3,4 milioane de hectare, în condiţiile în care a retrocedat către privaţi 3 milioane de hectare.

După 1990, când foştii proprietari au putut depune cereri de retrocedare în baza numeroaselor legi de fond funciar, statul a înregistrat din partea acestora cereri pentru retrocedare pentru 1,906 milioane de hectare, cu 400.000 de hectare mai mult decât deţineau aceştia în 1948. Dacă sunt luate în calcul şi cererile depuse de diverse forme asociative, depăşirea este de 575.000 hectare.

„Judecând după mărimea acestor solicitări ar însemna că statul nu va mai rămâne nici cu suprafaţa de pădure deţinută în 1948“, mai scrie în raportul Curţii de Conturi.

Profesorul universitar Ioan Vasile Abrudan, rectorul Facultăţii de Silvicultură de la Universitatea Transilvania din Braşov, este de aceeaşi opinie:

„Statul ar trebui să se oprească cu retrocedările şi să nu mai dea pădurile naţionale. România a fost mai catolică decât papa şi a retrocedat cât nu a făcut niciun alt stat fost comunist. Pe polonezi şi pe unguri nu i-a obligat nimeni să retrocedeze, noi de ce ne-am simţi obligaţi să retrocedăm integral.“

În ultimii douăzeci de ani, foştii proprietari au primit de la stat 1,2 milioane de hectare de pădure, în condiţiile în care în 1948 aceştia aveau în proprietate 1,516 milioane de hectare de pădure. Diverse forme asociative au primit 736.000 hectare dintr-o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare deţinută în 1948, comunele, oraşele, unităţile de cult şi de învăţământ, fundaţiile au primit alte 1,111 milioane de hectare de pădure dintr-o suprafaţă de 1,761 milioane de hectare deţinută în 1948.

Concluzionând, statul şi-a onorat mare parte din cererile de retrocedare în ultimii douăzeci de ani. În prezent a mai rămas de pus în posesia proprietarilor privaţi o suprafaţă de circa 235.000 hectare de pădure, astfel că nu se justifică crearea unui fond naţional în care statul să verse 3,6 milioane de hectare de terenuri şi păduri.

Un alt aspect important din raportul Curţii de Conturi sunt gravele nereguli din procesul de retrocedare care au permis ca persoane fără nicio legătură cu procesul de restituire să devină proprietari de pădure. Aceste grave nereguli au fost posibile din cauza unei legislaţii de retrocedare confuze şi în trepte, dar şi din cauză că unele instanţe judecătoreşti au permis restituirea în baza unor documente vechi care nu demostrau dreptul la proprietate, au admis cereri din partea unor persoane fără vocaţie succesorală, dar mai ales au refuzat dreptul statului de a-şi apăra proprietăţile.

Câteva exemple date de Curtea de Conturi sunt edificatoare în acest sens: prin decizia Judecătoriei Vişeul de Sus, Marian Rodica a devenit proprietară a 8.820 hectare de pădure în Munţii Maramureşului în luarea deciziei fiind folosit un testament prin care respectiva persoană era moştenitoarea unui pat şi a unui scrin secretaire.

Un alt caz de retrocedare ilegală în opinia Curţii de Conturi este cel prin care prinţul Paul al României a primit 47 hectare din pădurea Snagov, deşi acest teren nu a fost în proprietatea Casei Regale, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a declarat încă din 1941 ca fiind domeniu public al statului. Curtea de Conturi recomandă statului român să îşi recupereze pădurile retrocedate ilegal.

Curtea de Conturi mai atrage atenţia că modul în care s-au făcut retrocedările în ultimii douăzeci de ani au afectat stabilitatea sistemului funciar şi piaţa lemnului. În perioada cuprinsă între 1990 şi 2011, în România s-au tăiat ilegal 80 milioane de metri cub de lemn. La un preţ de 70 euro/metru cub, prejudiciul adus statului este de peste 5 miliarde de euro. De asemenea, odată intraţi în posesia pădurii, moştenitorii foştilor proprietari au fost preocupaţi în principal de valorificarea lemnului şi mai puţin de protejarea mediului şi de regenerarea culturii.

„Urmaşii foştilor proprietari s-au grăbit să valorifice lemnul din pădure poate şi de teamă să nu le fie luate din nou pădurile de către stat, din sărăcie dar mai ales din lipsă de educaţie silvică. Şi în Polonia s-au retrocedat păduri însă proprietarii au înţeles importanţa pădurilor şi nu au tăiat abuziv“, a spus Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva.

În afară de păduri, România a mai retrocedat în natură şi milioane de hectare agricole, mii de clădiri şi obiective turisitice către foştii proprietatri. De asemenea statul a cedat acţiuni de 3,5 miliarde de euro la companiile din energie, efort pe care nicio altă ţară din Europa nu l-a mai făcut. Polonia şi Ungaria au limitat retrocedările.ţ

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO