Eveniment

D-Day pentru guvernul Dăncilă. Opoziţia are voturile pentru demiterea guvernului, dar cine va guverna după?

Pentru PSD pierderea guvernării înseamnă pierderea accesului la politici şi la bani. Pentru premierul Viorica Dăncilă miza este în primul rând personală. Dacă guvernul va cădea astăzi, Viorica Dăncilă, cu reputaţia politică distrusă, nu mai are şanse să ajungă în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Iar PDS nu este chiar lipsit se simţ politic ca să ţină în fereastră un premier ce nu mai are viitor. Prin urmare, Viorica Dăncilă fie va pleca de bunăvoie, fie va fi înlăturată.

Pentru PSD pierderea guvernării înseamnă pierderea accesului la politici şi la bani. Pentru premierul Viorica Dăncilă miza este în primul rând personală. Dacă guvernul va cădea astăzi, Viorica Dăncilă, cu reputaţia politică distrusă, nu mai are şanse să ajungă în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Iar PDS nu este chiar lipsit se simţ politic ca să ţină în fereastră un premier ce nu mai are viitor. Prin urmare, Viorica Dăncilă fie va pleca de bunăvoie, fie va fi înlăturată.

Autor: Iulian Anghel

10.10.2019, 00:07 1170

Situaţia seamănă destul de mult cu demersul parlamentar care, în urmă cu exact zece ani, a condus la căderea primului guvern al lui Emil Boc (PDL).

La 13 octombrie 2009 guvernul Boc era demis prin moţiune de cenzură după ce PSD părăsise coaliţia în care guverna alături de PDL (partidul lui Traian Băsecu, atunci peşedinte care candida pentru un al doilea mandat prezidenţial). Şi atunci ca şi astăzi alegerile prezidenţiale băteau la uşă.

Diferenţa esenţială în cazul de azi faţă de cel de acum zece ani este că atunci alegerile legislative avuseseră deja loc (sfârşitul lui 2008) în vreme ce acum alegerile legislative vor fi organizate în toamna lui 2020. Cine îşi asumă guvernarea până atunci dacă executivul în funcţie cade în urma moţiunii?

Deşi sunt posibile unele explicaţii noi, istoria ne ajută şi aici. După căderea, la 13 octombrie 2009, a primului guvern Boc, preşedintele Băsescu l-a desemnat pe Lucian Croitoru, un specialist din BNR, să formeze guvernul. Guvernul său propus a fost respins de Parlament, iar şeful statului a făcut o altă pro­punere în persoana lui Liviu Negoiţă (primar al sectorului 3 din Bucureşti, pe atunci). Schiţa lui de guvern nu a mai ajuns însă la votul în Parlament pentru că dacă şi acest guvern ar fi fost respins, atunci se ajun­gea la alegeri legislative anticipate, alegeri pe care nimeni nu le-a dorit (pentru anticipate, după demiterea guvernului, este nevoie ca două propuneri de guvern să fie respinse de Parlament în termen de 60 de zile). Asa că, deşi demis, guvernul Boc a ră­mas în funcţie până la alegerile prezidenţiale câşti­gate în de­cembrie de Traian Băsescu. Acesta l-a de­semnat din nou pe Boc să formeze guvernul.

Potrivit Constituţiei, guvernul este demis, între altele, la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate. Guvernul al cărui mandat a încetat în condiţiile mai sus descrise îndeplineşte numai actele necesare pen­tru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului guvern.

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. În structura actualului parlament, majoritatea la care face trimitere Constituţia este de 233 de membri ai legislativului. Moţiunea opoziţiei are 237 de semnături, o dovadă că guvernul nu mai deţine majoritatea în Parlament după plecarea ALDE de la guvernare. Dacă aceşti 237 de parlamentari vin la vot şi votează aşa cum au semnat, atunci guvernul va fi astăzi demis şi va îndeplini, cum spune Constituţia, „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jură­mântului de membrii noului guvern”. Va admi­nistra, practic, guvernarea, fără posi­bilitatea de a mai propune politici publice, de a mai emite ordonanţe. Pe câte zile sau luni se poate întinde această stare de fapt?

Firesc ar fi ca PNL, iniţiatorul moţiunii, să-şi asume guvernarea. Deşi în public se bat cu pumnii în piept, mulţi liberali nu-şi doresc să intre acum la guvernare. Alegerile legislative care ar aduce o clarificare de mai lungă durată sunt abia peste un an. Legea bugetului pe 2020 ar fi trebuit să fie aproape gata în aceste zile, dar nimeni nu vorbeşte despre ea. Nimeni nu spune cum vor fi gestionate deficitele în creştere. Dacă salariile şi pensiile vor fi în continuare majorate, cum a stabilit deja guvernul în funcţie.

Nimeni nu vorbeşte despre priorităţile lui 2020. În plus, PNL nu poate guverna singur în actuala formulă. Iar USR/PLUS, partererul cel mai la îndemână, nu dă semne că ar vrea să guverneze înainte de alegeri, pentru că nu vrea să deconteze evantualele eşecuri ale guvernului în funcţie – de plidă în 2020 pensiile trebuie majorare din nou, iar impactul bugetar este uriaş: 25 de miliarde de lei, aproape cât întreg deficitul bugetar din 2018.

Aşa că PNL s-ar putea să se vadă guvernând în minoritate. Dar atunci, un astfel de guvern nu ar avea o putere mai mare decât un guvern demis. Pentru că acţiunile sale ar fi decise de cei aflaţi în opoziţie – în primul rând PSD, apoi Pro România, partidul lui Victor Ponta, şi ALDE, partidul lui Popescu-Tăriceanu. Ponta şi Tăriceanu nu-şi ascund intenţia de a reface la guvernare USL (Uniunea Social-Liberală), alianţă între socialişti şi liberali, care a guvernat România din 2012 până în 2016. Ponta a făcut publică dorinţa sa de a prelua chiar de mâine guvernarea, incluzând în alianţa lui PSD, dar fără Viorica Dăncilă, premier şi candidat la alegerile prezidenţiale din decembrie. El are un atu pe care PNL nu îl are. Ponta vine din PSD, cunoaşte bine partidul din care a plecat. PSD controlează structurile locale, cele care decid soarta unor alegeri. Dacă preia pe ocolite PSD-ul, redenumit Pro România, Ponta se întoarce acasă la el şi, dacă va dovedi că este masculul alfa, stucuturile din PSD îl vor urma.

Iată cum, în mod cu totul curios, un partid care strânge semnături pentru a ajunge la guvernare, PNL, ar putea fi marele perdant al acestui eventual succes. Fie va guverna în minoritate, ceea ce nu este o fericire pentru un partid, fie nu va guverna deloc. Nu este exclus, prin urmare, să fie mulţumit cu status-quo-ul. Adică Viorica Dăncilă să rămână premier până la alegerile din toamna lui 2020, pentru că Parlamentul nu poate/nu vrea să voteze un guvern. Aici este o mare problemă însă. Dacă guvernul cadea astăzi, Viorica Dăncilă, cu reputaţia politică distrusă, nu mai are şanse să ajungă în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Iar PDS nu este chiar lipsit se simţ politic ca să ţină în fereastră un premier ce nu mai are viitor. Prin urmare, Viorica Dăncilă fie va pleca de bună voie, fie va fi înlăturată.

Lucurile nu se vor clarifica până după alegerile prezidenţale în care, arată sondajele, Klaus Iohannis ar avea prima şansă. De fapt nu se vor clarifica cu totul decât după alegerile legislative din 2020. Din foarte multe puncte de vedere, 2020 va fi un an ratat şi pentru politică şi pentru reforme.

 
 

Complicaţiile moţiunii

► În structura actualului parlament, majoritatea care poate demite guvernul este de 233 de membri ai legislativului. Moţiunea opoziţiei are 237 de semnături, o dovadă că guvernul nu mai deţine majoritatea în Parlament. Dacă aceşti 237 de parlamentari vin la vot şi votează aşa cum au semnat, atunci guvernul va fi astăzi demis. Va administra, practic, guvernarea, fără posibilitatea de a mai propune politici publice. Pe câte zile sau luni se poate întinde această stare de fapt? Mulţi liberali nu-şi doresc să intre acum la guvernare. Legea bugetului pe 2020 ar fi trebuit să fie aproape gata în aceste zile, dar nimeni nu vorbeşte despre ea. Nimeni nu spune cum vor fi gestionate deficitele în creştere. Dacă salariile şi pensiile vor fi în continuare majorate. În plus, PNL nu poate guverna singur în actuala formulă. Iar USR/PLUS, partererul cel mai la îndemână, nu dă semne că ar vrea să guverneze înainte de alegerile legislative.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO