♦ Greu la deal cu voturi puţine – cu toată strădania şi optimismul premierului desemnat, Adrian Veştea ♦ Premierul desemnat spunea, luni, că are deja voturile pentru învestirea guvernului său şi chiar peste. Când ieri a început să facă turul grupurilor parlamentare pentru a primi sprijin deschis şi asumat, a văzut că numărase precum Pristanda steagurile: „Două la prefectură, două la primărie, două la şcoala de fete...”. ♦ Un guvern Veştea nu poate trece fără voturile partidelor extremiste, S.O.S. şi POT (AUR a anunţat că nu susţine guvernul Veştea). Dar, dacă trece, ar însemna să avem un guvern PSD, pentru că nici PNL, nici USR, nici UDMR nu vor trimite reprezentanţi în acest guvern, după cum au anunţat.
După ce UDMR a anunţat că nu va intra la guvernare, din aşa-numitul grup „proeuropean” au rămas doar PSD şi, ca să nu fie uitat, grupul minorităţilor. Adică 144 de voturi, în total. Ceea ce înseamnă 62% din mandatele ce-i sunt necesare lui Veştea pentru învestirea guvernului său. Restul de 38% din voturi ar urma să vină din partea partidelor extremiste S.O.S. şi POT (scindate acum, în Parlament, în fel şi chip). Chiar şi aşa, chiar dacă toţi aceştia ar vota pentru învestirea guvernului, Veştea tot nu ar strânge mai mult de 208 voturi din cele 233 necesare. Deci mai are nevoie de măcar 25 de voturi. Având în vedere că 20% din liderii PNL s-au plasat, în ultimele zile, împotriva lui Bolojan, Veştea poate aştepta de la PNL în jur de 15 voturi în Parlament (20% din cei 76 de parlamentari PNL). Dacă mai vin şi voturi de la UDMR, Veştea poate ajunge o majoritate pe muchie de cuţit. În cazul acesta am avea însă de-a face cu un guvern PSD practic, pentru că este greu de crezut că extremiştii şi antieuropenii vor primi mandate ministeriale.
Spre un guvern minoritar
► Cum orice pe lume are o limită, un curent care îndeamnă la compromis este pe cale să devină majoritar în rândul clasei politice. Aşa că, deşi nu ştim cum se vor încheia lucrurile, după cum evoluează situaţia nu mai este mult până ce un guvern va fi format. Dacă guvernul Veştea nu trece, vom avea, probabil, fie un guvern minoritar al PSD (cu Sorin Grindeanu, premier), fie un guvern minoritar al PNL – USR – UDMR (cu Alexandru Nazare premier), potrivit scenariilor luate în calcul de partide. Pentru un guvern Grindeanu, PNL şi USR ar trebui să facă paşi serioşi înapoi, în vreme ce UDMR l-ar accepta. Deşi UDMR ar vrea refacerea coaliţiei, acest lucru este imposibil acum. În PNL există patru rezoluţii care interzic orice participare la un guvern din care ar face parte PSD. Iar la USR, de asemenea, conducerea partidului a respins orice colaborare la guvernare cu social-democraţii.
Guvernele minoritare au un handicap major: sunt lente, pentru că trebuie să negocieze, punctual, în Parlament, proiectele pe care le au în vedere. Dar sunt mai bune decât un guvern cu un prim-ministru demis şi cu miniştri interimari care nu doar că nu poate să emită ordonanţe de urgenţă, nu are nici dreptul de a iniţia proiecte legislative, de a-şi lua angajamente externe majore.
Poziţia UDMR
► Aşadar, şansele lui Veştea, deşi mici, nu lipsesc cu totul. Ultimii care au anunţat că nu participă la guvernarea Veştea, sunt cei din UDMR. Dar UDMR a lăsat poarta nezăvorâtă. Conducerea Uniunii a recomandat ieri ca parlamentarii săi să nu voteze învestirea guvernului Veştea, dar parlamentarii Uniunii vor vota după cum vor decide grupurile lor parlamentare din Senat şi Cameră. Cel mai probabil, fiecare ales va decide singur.
Poziţia PNL
► La PNL, lucrurile stau altfel. Liberalii fideli lui Bolojan (în jur de 80% din liderii partidului, după ultimele voturi, de luni) anunţă excluderea din partid a premierului desemnat, după ce el a refuzat să-şi depună mandatul încredinţat de preşedintele Nicuşor Dan pentru formarea guvernului, aşa cum i se ceruse. Cel mai probabil el va fi exclus duminică din PNL în urma unui congres extraordinar, iar strădania liberalilor este acum de a împiedica un vot de învestitură, astfel încât Veştea să nu fie dat afară din partid din poziţia de prim-ministru. În plus, cei care vor vota guvernul Veştea vor fi excluşi din partid, a anunţat preşedintele formaţiunii, Ilie Bolojan. Deşi votul este secret, disidenţii pot fi lesne găsiţi pentru că consemnul la vot este: „Prezent, nu votez”. Adică parlamentarul este în sală, dar nu votează. Cine votează este clar de partea lui Veştea şi va fi exclus. Aşa că, indiferent de opţiune, dictatura de partid va face legea aici.
Pentru perspectivă, Bolojan a fost, luni seară, mai împăciuitor decât în alte dăţi şi gata de negocieri:
„Considerăm că în perioada următoare, dată fiind situaţia în care ne găsim, dată fiind pulverizarea politică în Parlament, se impun consultări şi solicitarea PNL este către preşedintele României să reia consultările cu partidele politice în aşa fel încât să se degaje o soluţie pentru a avea un guvern care este susţinut într-o manieră transparentă, inclusiv un guvern minoritar, dacă va fi cazul, în aşa fel încât să existe responsabili, să existe susţinere pe baza unui pact naţional care să aibă în vedere situaţia politică în care se găseşte România, situaţia bugetară şi cea economică. În zilele următoare vom avea discuţii cu partenerii politici pentru a clarifica aceste aspecte".
Scurtă istorie posdecembristă a iubirilor şi a despărţirilor în PNL
♦ Cum se vorbeşte din ce în ce mai des de o scindare a PNL, este momentul să reamintim principalele schisme din lunga listă a despărţirilor şi a pocăinţelor din acest partid ♦ Toate disidenţele din PNL au sfârşit prost, majoritatea revoltaţilor revenind, asemenea fiului risipitor, la casa părintească.
► PNL-AT: (iulie 1990 – februarie 1993). A fost format după o ruptură în PNL. Lideri fondatori: Horia Rusu, Călin Popescu-Tăriceanu, Dinu Patriciu. În 1993, PNL-AT a fuzionat cu o parte a PNL-CD (alţi pucişti liberali), formând Partidul Liberal 1993 (PL '93).
► PL '93: (februarie 1993 - iunie 1997). În 1997, a fuzionat cu PNL-CD (ce mai rămăsese din el) formând Partidul Liberal (PL). Ulterior, acest nou partid s-a reintegrat în PNL, în septembrie 1998. Lideri: Horia Rusu, Dinu Patriciu.
► PNL-CD (Partidul Naţional Liberal-Convenţia Democrată) a fost înfiinţat în aprilie 1992, prin desprinderea unei aripi din PNL. Lider: Nicolae Cerveni. În iunie 1997 a fuzionat cu PL '93, sub denumirea Partidul Liberal (PL). În 1998, PL a fuzionat cu PNL.
► PNL-Câmpeanu: (1993 – 2003). Lider Radu Câmpeanu. A fost absorbit, zece ani mai târziu, de PNL.
► PLD: (2006 – 2007). Lider Theodor Stolojan, partid rupt din PNL. A fuzionat, în 2007, cu PD (lider Traian Băsescu), formând PDL. În 2014, PDL a fuzionat cu PNL, sub sigla acestuia din urmă. Primul lider al noii formaţiuni a fost Klaus Iohannis.
► PLR (Partidul Liberal Reformator): (2014 – 2015). Fondator Călin Popescu-Tăriceanu (fost prim-ministru liberal), după ce acesta a demisionat din PNL.
► ALDE: (2015 – 2022). Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a fost înfiinţat prin fuziunea Partidului Liberal Reformator (PLR) cu Partidul Conservator (PC). Lider: Călin Popescu-Tăriceanu. A fost absorbit de PNL, în 2022.
► Forţa Dreptei: (decembrie 2021 – prezent). Lider, Ludovic Orban. Formaţiunea se pregăteşte să revină în matca PNL-ul lui Ilie Bolojan.
