Eveniment

Dacă plouă, economia creşte. Dacă nu, nu

Dacă plouă, economia creşte. Dacă nu, nu

Autor: Gabriel Razi

14.11.2013, 21:20 567

Agricultura, o piaţă care aduce în economie între 15 şi 18 miliarde de euro în funcţie de vreme, este sectorul care a susţinut puternic creşterea PIB în tri­mestrul al treilea, pentru a patra oară în ultimii şase ani.

„În acest an volumul producţiei a bătut scăderea preţurilor, în 2011 a fost un an cu producţii similare în volum, dar atunci preţurile au fost mai mari“, explică Lucian Buzdugan, directorul general al fermei de 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, cea mai mare exploataţie agricolă din UE.

Producţia de cereale şi de seminţe oleaginoase are cea mai mare influenţă în evoluţia agriculturii în cel de-al treilea trimestru pentru că în această perioadă este vândută cea mai mare parte din producţia de grâu, orz şi rapiţă, culturi ce valorează cumulat 1,6 miliarde de euro. În ultimii şase ani cele mai mari creşteri ale agriculturii în trimestrul al treilea au fost cele din 2008 (plus 34,8%) şi 2011 (22,1%).

De altfel, după prăbuşirea din 2009, economia locală a ajuns să se bazeze pe plusurile aduse de agricultură.

Asta înseamnă că în lipsa contribuţiilor pozitive din industrie sau construcţii, aproape toată creşterea economică a ajuns să fie dependentă de vreme.

Afacerile din agricultură în România sunt dependente atât de vreme cât şi de evoluţiile din pieţele regionale şi internaţionale. Practic, agricultorii nu au control nici asupra cantităţilor produse, nici asupra preţurilor de vânzare.

Cantitatea de cereale şi seminţe oleaginoase produse este total dependentă de vreme având funcţional un sistem de irigaţii ce acoperă numai 1,5% din terenul arabil iar preţurile de la Marea Neagră sunt influenţate de mişcările apărute în piaţa din Rusia şi Ucraina, ambele cu agriculturi de 3-4 ori mai mari decât cea locală. „Într-un scenariu ideal economia ar trebui să se bazeze pe creşterile aduse din cât mai mult pieţe simultan însă în ultimii ani doar agricultura a adus plusuri, ceea înseamnă dependenţă de vreme“, spune Cătălin Grigoriu, directorul general al distribuitorului de îngrăşăminte Comfert, o afacere de 130 mil. euro/an.

El mai explică faptul că plusul din statistică nu se vede în totalitate în piaţă având în vedere că mulţi dintre jucători se concentrează pe extinderea finanţărilor iar fermierii întind la maximum termenele de plată în căutare de lichiditate.

„Nu văd în piaţă nicio revenire, nicio revenire din criză, tot ce văd este numai evaziune şi multe nereguli şi lipsă de disciplină. Este trist că am ajuns să ne bucurăm când este secetă că avem preţuri mari la cereale şi să ne plângem în anii cu producţii şi preţuri mai mici“, conchide Grigoriu.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.11.2013

 
 
AFACERI DE LA ZERO