♦ Anul 2024 este unul de la care se aştepta relansarea. Dar relansarea nu a ţinut seamă de lacrimile şi rugăciunile politicienilor, pentru că economia nu se umflă cu rugăciuni, aşa cum porumbul nu creşte cu aghiazma din busuiocul preoţilor. Economia în 2025 va depinde, în esenţă, de două aspecte fundamentale: unul ţine de felul în care se va face ajustarea fiscală (care nu mai poate fi amânată) şi cel de-al doilea de felul în care vor funcţiona pieţele de export ale României.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) are câteva momente de ezitare: „Nici nu ştii de ce să-ţi fie frică mai întâi: de reacţia pieţelor de capital în faţa deficitelor mari sau de situaţia jalnică a pieţelor pe care ne vindem produsele?“
Datele de săptămâna trecută ale Institutului Naţional de Statistică (INS) au arătat o creştere economică de doar 0,8% în T2/2024 şi de 0,7% în semestrul întâi, an/an. Realitatea este la o distanţă ameţitoare de cea ce anticipau economiştii, adică o creştere între doi şi trei la sută. Deficitul bugetar urma să ajungă la 7% din PIB şi să scadă în anii ce vin (mulţi ani) la 3% din PIB. Deficitul de 7% din PIB era programat însă pe o creştere de 3,5%, dar, iată, această creştere devine imposibilă, deci deficitul bugetar va sări de 7% din PIB în 2024.
În lumina acestei realităţi, nu se mai pune problema majorărilor de taxe în 2025, pentru reducerea deficitului, ci doar a modului şi a nivelului la care viitorul guvern va decide că va arăta ajustarea fiscală.
