♦ Măsura ar urma să vină în ajutorul bugetelor naţionale ale ţărilor UE, sugrumate de pandemie, criza energetică şi războiul din Ucraina ♦ Bugetul cheltuit de Armata României în primele 10 luni din 2024 a fost de 29 mld. lei, din care plăţile pentru achiziţii militare de 12 mld. lei (2,5 mld. euro) ♦ Fondurile europene ar putea să fie folosite pentru producţia de armament, însă nu pentru achiziţii.
Bugetele naţionale sunt sub presiune de cheltuieli cu înarmarea în Europa, după ce Rusia a atacat Ucraina în 2022, iar statele europene au început programe ample de înarmare. Cheltuielile ridicate cu apărarea vin şi în contextul în care datoriile şi deficitele bugetare ale ţărilor au crescut în pandemie, iar măsurile de susţinere în criza energiei şi inflaţiei au pus gaz pe foc în finanţele ţărilor. În acest context, Comisia Europeană a decis ca fondurile de coeziune, destinate de obicei investiţiilor ţărilor mai sărace, să poată fi folosite pentru achiziţii militare.
Bruxelles-ul îşi schimbă politicile de cheltuieli pentru a redirecţiona posibile zeci de miliarde de euro către apărare şi securitate, pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina şi revenirea lui Donald Trump la Casa Albă exercită presiuni asupra UE pentru a spori investiţiile, scrie Financial Times.
Schimbarea de politică s-ar aplica la aproximativ o treime din bugetul comun al blocului, adică 392 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, bani destinaţi reducerii inegalităţilor economice între ţările UE, mai menţionează sursa citată. Pe de-o parte, dacă se redirecţionează aceste sume pentru Armată, ele preiau o parte din povara de pe bugetele de stat, pentru că majoritatea ţărilor europene înregistrează în acest moment deficit bugetar, inclusiv România. Pe de altă parte, banii europeni, aşa cum s-a văzut mai ales în ultimii ani, sunt esenţiali pentru ţări ca România pentru investiţii publice pe care bugetul de stat nu le-ar suporta.
Conform regulilor existente, fondurile europene nu pot fi utilizate pentru achiziţionarea de echipamente de apărare sau finanţarea directă a armatei, însă investiţiile în produse aşa-numite „dual-use”, cum ar fi dronele, sunt permise.
În săptămânile următoare, capitalele statelor membre vor fi informate că vor avea acum mai multă flexibilitate în cadrul regulilor pentru a aloca fonduri de coeziune pentru a sprijini industriile de apărare şi proiectele de mobilitate militară, cum ar fi consolidarea drumurilor şi a podurilor pentru a permite trecerea în siguranţă a tancurilor, potrivit oficialilor UE, citaţi de FT.
Aceasta va include permiterea finanţării pentru creşterea producţiei de arme şi muniţii, deşi interdicţia de a folosi fonduri UE pentru achiziţionarea acestor arme va rămâne în vigoare.
În februarie 2024, Donald Trump a declarat că, în calitate de preşedinte, ar încuraja Rusia să facă „ceea ce vor” în cazul în care membrii NATO nu îşi îndeplinesc ţintele de cheltuieli pentru apărare, adică 2% din PIB.
Ţările europene au sporit însă alocările pentru apărare după atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2022, însă, pe partea de fonduri europene, priorităţile au rămas în linii mari aceleaşi: tranziţia verde şi digitalizarea pe de altă parte.
Redirecţionarea fondurilor de la alte priorităţi, cum ar fi infrastructura verde şi digitală, către industria de apărare ar necesita aprobarea Comisiei, a declarat un oficial, citat de Financial Times.
Ce achiziţii mari are Armata în derulare:
► Sistemele de rachete Patriot;
► Sistemele de rachete HIMARS;
► 32 de aeronave F-16 din Norvegia;
► Transportoare blindate Piranha V;
► Drone Watchkeeper şi Bayrakatar TB-2.
Ce achiziţii mari va semna Armata în perioada următoare:
► Avioane F-35 de generaţia a cincea, cu o valoare de 5,4 mld. dolari;
► Sisteme antiaeriene cu bătaie apropiată;
► Rachete aer-aer şi sol-aer;
► Modernizarea navelor purtătoare de rachete.
