• Leu / EUR4.9090
  • Leu / GBP5.8036
  • Leu / USD4.7494
Eveniment

„Dacă vrei să mai exişti în lumea asta, trebuie să produci. Nu vom renunţa la cărbune“

„Dacă vrei să mai exişti în lumea asta, trebuie să produci. Nu vom renunţa la cărbune“

Tudor Şerban, consilier personal al ministrului economiei Ion Ariton

Autor: Roxana Petrescu

14.04.2011, 23:36 70

Ministerul Economiei spune că nu va renunţa la extracţia decărbuni şi la producţia de energie bazată pe această resursă, deşiîn ultimii 20 de ani subvenţiile pentru susţinerea mineritului s-auridicat la circa 6,7 miliarde de dolari (cărbuni, minereu şinemetalifere), iar companiile de profil continuă să fie pe primelelocuri când vine vorba de datorii şi pierderi. Oficialiiministerului însă spun clar: Dacă nu produci, nu exişti.

"Dacă vrei şi tu să exişti în lumea asta trebuie să produci.Bine, am putea importa cărbune din alte părţi, dar ce am rezolva cuasta? Am umple conturile altor state. Am privatizat companii dinenergie şi care a fost rezultatul? Au venit aici, dar echipamenteleşi contractele le fac cu companiile din ţările lor. Le facemconturile mari altora. Nu vom renunţa la cărbune pentru că-l avem.Avem şi huilă şi lignit, iar enegia din România se va baza încontinuare pe cărbune", spune Tudor Şerban, consilier personal alministrului economiei Ion Ariton.

Declaraţiile lui Şerban vin în contextul care în ultima perioadainvestitori străini, Ambasada SUA sau reprezentanţii FonduluiProprietatea au criticat orice intenţie de reorganizare asistemului energetic iniţiată de statul român, sfatul acestorafiind la unison vânzarea unor active strategice concomitent cuaducerea unui management privat.

Producţia de energie bazată pe cărbune a reprezentat anul trecutcirca 34% din totalul producţiei naţionale de electricitate, celemai mari unităţi fiind localizate în zona bazinului Olteniei.Cărbunii sunt cea mai abundentă resursă de energie de care dispuneRomânia, rezervele de huilă fiind disponibile pentru mai bine de220 de ani, iar cele de lignit pentru încă aproximativ 50 de ani.În comparaţie, rezer­vele de petrol şi de gaze mai ajung numaipentru circa 15 ani ţinând cont de nivelul dovedit şi de producţiaanuală a României.

În ciuda abundenţei acestor rezerve, companiile din minerit seconfruntă cu probleme majore legate de costuri, iar cele dinproducţia de energie electrică trebuie să susţină investiţii majorede mediu, altfel riscând să fie închise din cauza reglementăriloreuropene. De exemplu, CNH a înregistrat în 2009 pierderi de peste140 de milioane de euro şi datorii de peste un miliard de euro.SNLO a avut în 2009 pierderi de 16,5 milioane de euro.

"Pe huilă, până în 2018 din cele şapte mine de acum vor mairămâne numai 4 mine viabile. Totodată, din cei aproximativ 10.000de angajaţi pe care compania îi are acum, în 2018 vor mai fi numaicirca 5.500. La SNLO vor fi disponibilizaţi peste 1.000 de oamenidin cei peste 7.000 pe care compania îi are acum şi ne vomconcentra numai pe mineritul de suprafaţă", a enumerat Şerban oserie de măsuri care vor fi luate în perioada următoare.

O altă problemă a sectorului de producere a energiei pe cărbunisunt investiţiile de mediu pe care marile termocentrale suntobligate să le facă până în 2013 pentru a respecta normele europenede mediu, altfel riscând să fie închise. În ciuda efectelorpozitive pe care aceste investiţii le au pe termen lung asupramediului, pentru termocentrale ele reprezintă cheltuieli de sute demilioane de euro care ulterior vor fi recuperate prin creştereafacturilor la electricitate.

"În perioada 2008-2013 avem planificate investiţii de mediu de350 de milioane de euro. Trebuie să le facem pe toate pentru căaltfel ne închid. Pentru a alimenta toate instalaţiile pe care levom pune în funcţiune prin aceste investiţii, consumul nostru deenergie va creşte. Practic, în loc să ieşim cu această energie pepiaţă, ea va reprezenta un cost. Nu avem ce face. Suntem obligaţisă le realizăm", a spus Octavian Graure, directorul general alComplexului Energetic Turceni, cea mai mare termocentrală dinbazinul Olteniei.

Tot în această zonă sunt amplasate alte două mari unităţi termo,CEN Craiova şi CEN Rovinari.

Mai mult, tot pentru a respecta normele de mediu, CEN Turceni vafi obligată să cumpere 1,8 milioane de certificate de emisii de CO2numai pentru a-şi acoperi deficitul pe care l-a înregistrat înperioada 2008-2010.

"Noi avem alocate 5,6 milioane de certificate pe an, dar amprodus mai mult, 6,6 milioane de MWh, aşa că trebuie să ne acoperimdeficitul", explică Graure. În linii mari, conform normeloreuropene, marii poluatori au voie să emită un anumit număr de tonede emisii de CO2 pe an, în contul cărora se alocă gratuit niştecertificate de emisii. Dacă respectiva companie depăşeşte numărulde certificate alocat, trebuie să le cumpere din piaţa liberă,altfel riscând amenzi. În cazul CEN Turceni costurile se vor ridicala circa 25 de milioane de euro pentru a-şi acoperi deficitulactual de certificate de emisii.

"CEN Turceni este centrala care a făcut cele mai mari eforturipentru a-şi îndeplini obligaţiile de mediu. Sunt vrăjeliinvestiţiile pe care celelalte industrii poluatoare, chimie saumetalurgie, spun că le-au făcut", a mai spus Şerban.

Graure spune că anul trecut compania pe care o conduce aînregistrat un profit de circa 4,6 milioane de lei la afaceri de1,2 miliarde de lei. Profitul companiei ar fi putut fi mai mare,dar cea mai mare parte a energiei produse de companie se duce pesegmentul reglementat, pentru populaţie.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9090
Diferență: -0,0855
Ieri: 4.9132
Azi: 4.7494
Diferență: -1,1098
Ieri: 4.8027
Azi: 5.8036
Diferență: -0,0809
Ieri: 5.8083
Azi: 5.0470
Diferență: -0,2096
Ieri: 5.0576