Eveniment

Dacian Cioloş, comisarul pentru agricultură: Preţurile la terenurile agricole vor creşte. Agronomul va trebui să fie şi economist, să ştie să vândă

Dacian Cioloş, comisarul pentru agricultură: Preţurile la terenurile agricole vor creşte. Agronomul va trebui să fie şi economist, să ştie să vândă

Dacian Cioloş a prezentat măsurile de reformă ale Planului Agricol Comun pentru după 2014 – acestea fiind primite cu reticenţă

Autor: Iulian Anghel

17.10.2011, 00:08 1440

Aflat în România pentru a promova proiectul noului Plan Agricol Comun (PAC) al UE, pus la punct împreună cu colaboratorii săi, Cioloş a insistat la emisiunea "După 20 de ani", difuzată ieri de Pro TV pe nevoia de colaborare între fermieri, reuşind însă să-şi atragă nemulţumirea celor mai mari dintre ei faţă de noul cadru bugetar viitor pe care îl promovează şi care prevede plafonarea subvenţiilor agricole la 300.000 de euro pentru o fermă.

Este pentru prima dată când producătorii români au un punct de vedere ferm faţă de politica de la Bruxelles, de­seori contestată de agricultorii din celelalte ţări.

În contextul promovării noilor măsuri, Cioloş opinează că presiunea funciară în România va duce la creşterea preţurilor terenurilor: "Investiţia în alimentaţie este una strategică şi există suficientă presiune funciară. Desigur, au fost şi speculaţii imo­biliare cu astfel de terenuri, dar tendinţa este de creştere (a preţurilor - n.n.)".

Preţul unui hectar de teren agricol în România pleacă de la câteva sute până la câteva mii de euro, faţă de câteva zeci de mii de euro în vechile state ale UE şi de aici s-au făcut auzite voci, inclusiv din zona guvernamentală (ministrul de externe Teodor Baconschi, de pildă), care susţin prelungirea interdicţiei străinilor de a cumpăra terenuri în România, în condiţiile în care, pe fondul unei temeri privind apariţia unei crize alimentare la nivel mondial, există mare interes al nerezidenţilor pentru terenurile din România.

Sectorul agricol va aduce României în acest an cel puţin 8% din PIB, faţă de o medie a ultimilor ani de 6-7%. Anul bun (plus 20% faţă 2010) a ajutat economia României să se menţină pe creştere, aducând 12 mld. euro la buget.

Comisarul Cioloş, care în momentul nominalizării sale în echipa lui Durão Barroso, şeful Comisiei Europene, a fost bine primit datorită pregătirii sale de specialitate, a spus ieri, că, dacă anul acesta produc­ţia a crescut, valorificarea ei ar fi superioară dacă ar exista o constanţă în susţi­nerea sectorului ceea ce presupune, în opinia sa, o decizie politică.

"După producţie, stocarea şi colectarea acesteia sunt esenţiale."

România are o capacitate de depozitare a produselor agricole de 16 mil. tone, faţă de necesarul de 22-25 mil. tone. Programul "primul siloz", care viza majorarea acestei capacităţi, este un eşec.

Potrivit comisarului european, problemele de colectare a producţiei derivă dintr-un reflex, dintr-o inerţie venită din vechiul sistem când statul cumpăra totul, agronomului nerevenindu-i decât sarcina să producă: "Acum va trebui să fie şi economist. Să ştie să vândă".

Cine să investească în capacităţile de stocare a producţiei agricole astfel încât ea să fie valorificată la momentul în care preţul este bun şi nu vândută pe marginea drumului?

Investitorul, fără discuţie, susţine Cioloş. Dar pentru acest lucru este nevoie ca el să poată cumpăra pe factură pentru a putea vinde, la rându-i, pe factură, spune Cioloş, atingând un punct nevralgic al agriculturii româneşti - anume producţia la negru estimată de marii producători la peste 50% din total.

"Prioritatea zero a agriculturii româneşti este organizarea. Producţia a crescut, acesta este un an cu producţie bună, care ar fi putut fi mai bine valorificată dacă agricultorii ar fi organizaţi şi ar exista o constanţă în susţinerea agriculturii - probabil că şi aceasta lipseşte. Lucrurile merg bine în sectorul cerealelor, dacă produ­cătorii medii îşi vor putea mări capacitatea de stocare, atunci îşi pot negocia şi preţul în câţiva ani", spune Cioloş

Însă, adaugă el: "Capacitatea de stocare poate ţine de investitori privaţi, dar şi ţăranii trebuie să vândă pe factură, producătorul trebuie încurajat să vândă aşa, nu doar pe marginea şanţului sau în pieţe". Cioloş exemplifică prin faptul că, în România, există o singură organizaţie de producători în sectorul legumelor, iar foarte mulţi fermier îşi vând marfa la negru.

"Prin viitoarea Politică Agricolă Comună, în ceea ce priveşte banii pentru investiţii, vom da o cofinanţare mai mare pentru organizaţii tocmai ca să încurajăm formarea lor."

Planul de reformare a PAC a fost pus la punct de echipa lui Cioloş, care a explicat la Pro TV că bugetul alocat României pentru plata subvenţiilor la hectar (peste 10 mld. euro în intervalul 2007-2013) va creşte, în intervalul 2014-2020, cu 3 mld. euro.

Săptămâna trecută Cioloş a avut surpriza să constate o opoziţie neaşteptată în Parlamentul European faţă de modali­tăţile în care a propus reforma PAC - în condiţiile în care subvenţionarea agriculturii înghite peste 40% din bugetul Uniunii.

O propunere, anume limitarea la 300.000 de euro a sumelor alocate unei ferme, a primit răspuns de la ministrul fondurilor europene, Leonard Orban, care a opinat că măsura va conduce la fărâmi­ţa­rea agriculturii româneşti, pentru ca, la câteva zile, marii producători să confirme temerea ministrului: da, vom sparge fermele mari în unele mai mici ca să luăm mai multe subvenţii.


Noile modalităţi de finanţare a agriculturii susţinute de Cioloş

  • Plăţile către fermele mari vor fi limitate la 300.000 de euro/ an. Subvenţiile mai mari de 150.000 de euro vor fi taxate forfetar (fermele cu mulţi angajaţi vor putea face deductibilităţi la aceste plăţi).

  • Plăţile directe vor fi reduse cu până la 70% pentru fermele ce primesc subvenţii de 250.000 - 300.000 de euro/an.

  • 30% din plăţile directe vor fi condiţionate de măsuri de protecţie a mediului, precum rotaţia culturilor.

  • Comisia Europeană va acorda un sprijin (plus 25% la nivel de subvenţii) pe o perioadă de cinci ani fermierilor sub 40 de ani care încep o afacere.

  • Va exista o protecţie a agricultorilor faţă de volatilitatea preţurilor.

AFACERI DE LA ZERO