Fostul ministru al finanţelor Daniel Dăianu consideră că estecrucial ca autorităţile române să negocieze cu Fondul MonetarInternaţional (FMI) ca fondurile de cofinanţare a lucrărilor deinfrastructură din bani europeni să nu fie luate în calcululdeficitului bugetar.
"Jeffrey Franks (şeful misiunii FMI - n.r.) a făcut o constatarecare nu este o noutate pentru cei avizaţi şi anume că absorbţiafondurilor europene este scăzută şi că riscăm să pierdem mult dinbanii disponibili. Această constatare este gravă din mai multepuncte de vedere: confirmă o stare de fapt tristă; arată neputinţade a corecta un cadru instituţional şi operaţional care nufuncţionează cum se cuvine; semnalează că singura forţă motricecapabilă să compenseze efectele reducerii unor cheltuieli publiceşi ale restrângerii activităţii economiei private asupra cereriişi ofertei agregate - adică injecţia intensă de fonduri europene -nu are loc", afirmă Dăianu. El mai spune că a evocat constant înani din urmă acţiunea contraciclică a absorbţiei de fondurieuropene. "Pe fondul crizei profunde, consolidarea fiscală trebuiesă aibă drept contrapartidă simultană un efort strategic îndomeniul absorbţiei fondurilor europene", a arătat fostul ministrual finanţelor.
Dăianu consideră că doar constatările din partea FMI şi ComisieiEuropene nu sunt suficiente. "Ele trebuie să fie însoţite derecomandări concrete, de imaginare a unor căi de surmontare a unorblocaje autohtone evidente. În ţară s-au făcut sugestii în aceastăprivinţă, inclusiv externalizarea unor servicii din cadrulunităţilor de management", a menţionat Dăianu. Fostul ministru alfinanţelor consideră că soluţia la problema absorbţiei fondurilorde la UE o reprezintă parteneriatele public-private, prin careîntreprinderi de stat să atragă finanţare bancară cu garanţiastatului, din care să cofinanţeze lucrările de infrastructură caresunt realizate cu bani europeni.
"Că este posibil aşa ceva şi că nu trebuie să mai întârziemreiese şi din experienţa Austriei între anii 1995-1999. Aşa cumarăta economistul Franz Nauschnigg, pentru a intra în UE, Austria atrebuit să efectueze o corecţie în jos a deficitului bugetar decirca 3% din PIB. A făcut ajustarea recurgând totodată lafinanţarea unor mari lucrări de infrastructură pe caleaparteneriatelor public-private, scopul fiind de a susţineactivitatea economică, de a asigura locuri de muncă. Normele decontabilitate din UE permit ca acest tip de finanţare a lucrărilorde infrastructură să nu intre sub furcile caudine ale consolidăriifiscale", a explicat Dăianu.
El mai spune că în cazul României este foarte important cumtratează FMI garanţiile de stat. "Dacă acestea înseamnă osuplimentare a datoriei publice (a deficitului bugetar) şi, maiales, imediată, avem o mare dificultate. Din acest punct de vedere,FMI trebuie să fie pe aceeaşi lungime de undă cu optica UE, însensul pe care l-am subliniat. Mai ales în condiţiile crizeieconomice grave actuale şi a nevoii acute de a compensa efecteleprociclice ale consolidării fiscale", a arătat Dăianu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
