„Problema legată de piaţă este integrarea. Trebuie să lucrăm pe flux, să mergem cu producţia de porumb către zootehnie şi să creştem producţia venind cu valoare adăugată (…). Media de productivitate nu este îmbucurătoare, pentru că avem exploataţii mici. Dintr-un milion de fermieri care cer an de an subvenţii de la APIA, 80% au sub 5 hectate“, a spus ministrul.
Producţia românească de porumb este estimată în acest an la 10 milioane de tone, în creştere cu 85% faţă de sezonul trecut, atunci când productivitatea a fost redusă ca urmare a secetei prelungite, potrivit unui raport de piaţă din septembrie al traderului Alfred Toepfer International. România este al doilea jucător din UE la producţia de porumb şi ocupă aceeaşi poziţie şi în bazinul Mării Negre.
România este cu 5 milioane de tone sub producţia Franţei, liderul blocului continental, ca urmare a unei productivităţi aproape la jumătate. La eficienţa redusă contribuie atât clima, cât şi fărâmiţarea excesivă a pieţei funciare locale.
Porumbul este un adevărat centru de profit pentru agricultorili cu ferme semiindustriale sau industriale. La o productivitate de 8 tone la hectar marja netă de profit este de 40%, de două ori mai mare decât cea de la grâu.
Totuşi, câştigurile mai mari vin alături de riscuri mai mari în condiţiile în care cultura este relativ sensibilă la secetă.
Recolta bogată de porumb are impact atât asupra companiilor din zootehnie pe linia preţului furajelor, cât şi asupra jocurilor din piaţa bioetanolului sau de pe cea a grâului furajer.
Preţuri înjumătăţite
Cantităţile de porumb care vor ajunge în piaţă în câteva săptămâni vor afecta şi evoluţia preţurilor. În regiune, Rusia şi Ucraina vor aduce împreună în această toamnă 38 de milioane de tone de porumb, o creştere medie de 16% faţă de sezonul 2012/2013.
„România are parte şi de un context mai dificil la Marea Neagră, pentru că atunci când exportăm concurăm cu Rusia şi cu Ucraina, ambele ţări care au politici de intervenţie în piaţa cerealelor. Soluţia pe care o au la dispoziţie fermierii este stocarea“, a mai spus ministrul agriculturii.
Primele efecte ale producţiei mari de porumb s-au făcut deja vizibile în piaţă având în vedere că primele tranzacţii s-au făcut la o cotaţie medie de 531 lei/tonă, cu 49% sub preţul de la sfârşitul lunii august a anului trecut, arată statistica oficială a Ministerului Agriculturii (MADR).
Risk management fără irigaţii
În lipsa irigaţiilor, Nicolae Sitaru, antreprenorul din spatele fermei de 2.300 de hectare a Elsit Com din Ialomiţa, a spus că a folosit în acest an nouă hibrizi de porumb pentru a diminua riscurile.
„E ca şi cum te-ai duce să cumperi o maşină. Pentru a te hotărî trebuie să te duci să vezi înainte mai multe maşini“, a spus Sitaru, în cadrul unei discuţii cu ministrul Constantin şi cu consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu.
Antreprenorul de la Elsit Com a însămânţat în acest an 920 de hectare cu porumb, adică 40% din totalul disponibil din ferma sa.
„În fermele de mari dimensiuni productivitatea este asemănătoare cu cea a exploataţiilor din vestul Europei. Media naţională este trasă în jos de ceea ce se întâmplă în exploataţiile mai mici de zece hectare care nu reuşesc să aplice tehnologie“, a mai afirmat Nicolae Sitaru.
Compania sa a făcut în anul calendaristic 2012 afaceri de 2,6 milioane de euro cu o marjă netă de profit de 35%, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor (MF).
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
