„Norii se adună în lume; economii de peste tot încetinesc în condiţii de tensiuni comerciale, de niveluri înalte ale datoriilor publice şi private în numeroase state (...). Unii amintesc că băncile sunt mai bine garnisite cu capital propriu şi lichidităţi, dar subestimează ponderea în creştere a finanţărilor acordate de entităţi nonbancare, ce nu sunt reglementate în mod adecvat“.
Dinamica macroeconomică internă a României din ultimii ani nu este sustenabilă în primul rând din cauza evoluţiei deficitelor externe, cu atât mai mult în contextul internaţional în deteriorare. Astfel, o corecţie a deficitelor externe devine inevitabilă mai devreme sau mai târziu, trăgaciul putând fi un şoc extern.
Din această perspectivă, corecţia, când va avea loc, este bine să fie cât mai puţin fortaţă. Ea are sens şi din perspectiva aderării la zona euro şi a intrării, în prealabil, în mecanismul cursurilor de schimb, ambele imposibile fără o consolidare bugetară solidă şi controlul deficitelor externe.
„Este nevoie de luciditate, curaj şi responsabilitate, de o bună conclucrare între BNR şi Guvern“, apreciază Daniel Dăianu. În opinia lui, soluţia optimă de corecţie a dezechilibrelor externe reclamă o ajustare a politicii bugetare, de reducere a deficitului simultan cu o îmbunătăţire a structurii bugetului, în combinatie cu o politică monetară întărită cu justă măsură.
„Cum să se reducă deficitul bugetar este de văzut în condiţiile în care spaţiul de diminuare a cheltuielilor publice, mai ales a celor de capital, s-a micşorat mult în ultimii ani.“
În plus, reducerea deficitului este bine să implice o scădere cât mai mică a cheltuielilor.
„Trebuie să găsim căi pentru ca necesara consolidare bugetară să aducă resurse sporite la buget.“
O soluţie în acest sens este o absorbţie cât mai intensă de fonduri europene.
