Chiar dacă România se află printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu au intrat cu economia în teritoriu negativ încă din trimestru I al acestui an, toate datele arată că de fapt „decontul” mai întârzie şi că nu va fi prea simplu de depăşit această perioadă. De aceea, singura strategie posibilă pentru a putea compensa căderea unor sectoare întregi ale economiei este accelerarea investiţiilor în infrastructură, care să impulsioneze la rândul lor restul ramurilor economice.
Din acest punct de vedere, pe undeva suntem într-o situaţie favorabilă. Astfel, panta pe care a apucat să se înscrie economia românească în trimestrul I din 2020 este determinată într-o măsură consistentă de investiţii, sau cum se spune în termeni statistici formarea brută de capital fix. Astfel, investiţiile au contribuit cu 0,9 puncte procentuale din creşterea de 2,4% de pe primul trimestru. Astfel, conform INS, formarea brută de capital fix a fost de 34 miliarde lei în primul trimestru cu 5,9% peste aceeaşi perioadă din 2019.
De altfel, aşa cum arată datele defalcate privind investiţiile noi de pe primul trimestru, cel mai mult au crescut lucrările de construcţii noi cu 20%. Lucrările de construcţii vin în continuarea unui trend format în 2019, ca urmare a unei legislaţii favorabile prin care au fost reduse drastic contribuţiile sociale în acest sector şi a fost impus un salariu minim de 3.000 lei.
În 2019, construcţiile au avut o creştere în volum de 17%, la o creştere a PIB-ului de 4,1%. Această creştere a fost cea mai înaltă din toate sectoarele economiei în 2019, când sectorul de informaţii şi comunicaţii a crescut cu 5%, iar industria şi agricultura au cunoscut scăderi. Revenirea construcţiilor a venit în 2019 şi a continuat în primul trimestru din 2020 „la fix“ în condiţiile încetinirii industriei ca urmare a problemelor din comerţul global de dinainte de pandemie, a tensiunilor comerciale internaţionale şi a unui an agricol mai slab.
Astfel, în 2019 creşterea s-a bazat pe 3 piloni, comerţul (care înseamnă de fapt consum), care a contribuit cu 0,9 puncte procentuale la formarea PIB, construcţiile, care au constributi tot cu 0,9 puncte procentuale, şi informaţiile şi comunicaţiile, care au contribuit cu 0,4 puncte procentuale. Pe primul trimestru comerţul a contribuit cu 1,1 puncte procentuale, informaţiile şi comunicaţiile cu 0,9 procentuale, iar construcţiile cu 0,8 puncte procentuale.
Iată că măsura de a reduce taxele şi contribuţiile pentru firmele de construcţii şi constructori a avut consecinţe favorabile pentru economie şi a funcţionat ca o ştafetă preluată de la industrie, care în cei 3-4 ani anteriori a condus plutonul creşterii.
Scăderea taxelor în construcţii a încurajat companiile private să se angajeze în construcţii noi şi a oferit posibilitatea companiilor de construcţii care lucrează cu statul să îşi acopere necesităţile de personal. Peste aceasta s-a adăugat un buget mai mare alocat infrastructurii de guvern în 2019. În 2019, CNAIR a înregistrat cheltuieli totale de circa 5 miliarde lei, cele mai mari din ultimii cinci ani. Pe primele patru luni ale 2020 cheltuielile CNAIR au fost de 969 milioane lei faţă de 1,1 miliarde în aceeaşi perioadă din 2019.
Accelerarea investiţiilor în infrastructură este asumată cel puţin declarativ la nivel guvernamental. Ieri, premierul Ludovic Orban a anunţat investiţii în infrastructură de 40 milioane euro pentru anii următori.
De altfel, în sfârşit reprezentanţii guvernului înţeleg că rolul acestuia nu este de a legifera la nesfârşit în locul Parlamentului, ci acela de a administra resurse şi de a atinge obiectivele pe baza legislaţiei în vigoare. Astfel, vizitele premierului în ţară precum cea recentă la şantierul podului Brăila- Măcin, precum şi la şantierul naval Brăila, combinatul siderurgic Galaţi sau la fabricile de mobilă din nordul ţării, ar trebui să fie doar un început.
Practic în fiecare judeţ ar trebui identificate măcar cinci obiective de investiţii care să fie urmărite de la cel mai înalt nivel, atât publice cât şi private.
După toate probabilităţile, având în vedere şi decizia a agenţiei de rating Standard & Poor's precum şi acordul Băncii Naţionale pentru o linie repo directă cu Banca Centrală Europeană vor exista posibilităţi de finanţare. Dacă banii vor fi puşi la treabă, şocul poate fi amortizat.
