• Leu / EUR4.8079
  • Leu / GBP5.7552
  • Leu / USD4.4355
Eveniment

Datele macro din România nu sunt în cea mai bună formă, dar încrederea analiştilor financiari în economie creşte. Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA: Este adevărat că avem probleme cu deficitele, însă mediul extern s-a îmbunătăţit pe final de 2019 şi început de 2020 l Analiştii financiari estimează o depreciere a leului în faţa euro până la 4,8823 lei pentru un euro până la finalul anului

Datele macro din România nu sunt în cea mai bună formă, dar încrederea analiştilor financiari în economie creşte. Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA: Este adevărat că avem probleme cu deficitele, însă mediul extern s-a îmbunătăţit pe final de 2019 şi început de 2020 l Analiştii financiari estimează o depreciere a leului în faţa euro până la 4,8823 lei pentru un euro până la finalul anului

Adrian Codîrlaşu, preşdintele CFA România: Ceea ce poate declanşa o criză este un şoc extern puternic, dar câtă vreme economia globală funcţionează, nu sunt motive de îngrijorare.

Autor: Răzvan Botea

28.01.2020, 00:07 602

Pe finalul anului 2019 majo­ritatea indicatorilor macroe­conomici ai României s-au deteriorat - deficitul de cont curent se îndrepta spre 5% din PIB, în vreme ce deficitul bugetar a fost estimat la 4,4% din PIB pe 2019 la ultima rectificare bugetară. Paradoxal, încrederea analiştilor financiari în economia românească a crescut atât în noiembrie, cât şi în decembrie 2019. Creşterea s-a datorat în cea mai mare parte condiţiilor curente macroe­conomice, iar explicaţia, spune preşedintele CFA (asociaţia analiştilor financiari), se află în faptul că încrederea în economie la nivel mondial a rămas în decembrie la un nivel ridicat şi acest lucru s-a resimţit şi în România.

„Cel mai mult s-a îmbunătăţit mediul extern. A fost, nu numai în România, ci la nivel internaţional, o încredere mare în economie. Şi la final de decembrie şi la început de ianuarie bursele au crescut puternic în toată lu­mea, inclusiv în România“, comentează pentru ZF preşdintele CFA România, Adrian Codîrlaşu.

Creşterea economică a României în primele trei trimestre din acest an a fost de 4%, evoluţie în linie cu aşteptările analiştilor, însă în decelerare faţă de performanţa economică din prima jumătate a anului, când PIB-ul a urcat cu 4,6%. De asemenea, guvernul a reevaluat prognoza de creştere economică de la 5,5% pe întreg anul (cifră pe care fusese fundamentat bugetul de stat) la 4%, concomitent cu extinderea deficitului bugetar de la 2,8% din PIB la 4,4% din PIB.

Datele nu au zdruncinat încrederea analiştilor financiari în economia românească.

Potrivit CFA, „indicele de încredere macroeconomică“ a crescut în luna decembrie 2019 la 61,5%, cel mai ridicat nivel din primăvara anului 2017. Faţă de decembrie 2018, când a apărut OUG 114, indicatorul de încredere macroe­conomică a crescut cu 30 de puncte. Ambele componente ale indicelui - indicele de anticipaţii şi indicele condiţiilor curente - au crescut. Acest lucru reflectă faptul că analiştii financiari şi-au menţinut încrederea în economia românească în decembrie 2019, în special pe fondul optimismului din pieţele internaţionale de la sfârşitul anului trecut. Cu toate acestea, luna ianuarie 2020 a venit cu un potenţial şoc extern neprevăzut la finalul lui 2019 -epidemia coronavirusului care a izbucnit din China. Codîrlaşu explică faptul că deficitele gemene - de cont curent extern şi deficitul bugetar - se vor corecta, chiar dacă într-un orizont de timp mai îndelungat, iar ochii analiştilor financiari sunt mai degrabă îndreptaţi către potenţiale evoluţii externe.

„Ceea ce poate declanşa o criză este un şoc extern puternic, dar câtă vreme economia globală funcţionează, nu sunt motive de îngrijorare. A apărut un şoc extern nefinanciar - acel virus din China  - iar acesta are potenţialul de a aduce măcar partea din Asia în recesiune. Mai ştim că şi Japonia să confruntă cu o situaţie similară şi este afectată economic. Acesta ar fi principalul risc economic în momentul de faţă“, a mai spus Codîrlaşu.

CFA mai anticipează o depreciere a leului în faţa euro cu 2% la finalul lui 2020, până la 4,8823 lei pentru un euro. Principalele motive pentru depreciere sunt deficitele gemene care pun presiune pe moneda naţională. De asemenea, ana­liştii de la CFA mai anticipează o creş­tere marginală a ratelor de dobândă, însă fără impact semnificativ asupra pieţei.

În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta este pe o traiectorie desendentă şi va coborî până la 3,67% pe un orizont de un an. Premisele pe care se bazează analiştii sunt reechilibrarea politicilor fiscale „ o reducere a consumului prin ajustarea impulsurilor fiscale în economie.

Indicele de încredere macroeconomică - un sondaj lunar efectuat în rândul analiştii financiari de la CFA România - este compus din „indicele condiţiilor curenteì şi „indicele de anticipareì, acesta din urmă reflectând încrederea repondenţilor în perspectivele economice de peste un an. Indicele are valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină).

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8079
Diferență: 0,1145
Ieri: 4.8024
Azi: 4.4355
Diferență: -0,0901
Ieri: 4.4395
Azi: 5.7552
Diferență: 0,4731
Ieri: 5.7281
Azi: 4.5355
Diferență: 0,2165
Ieri: 4.5257