Eveniment

Datele surprinzătoare din T1 arată că economia poate atinge o creştere de 7% în 2021. Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Suntem la debutul unui nou ciclu economic

Florin Cîţu, premierul României: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani!

Autor: Iulian Anghel

23.05.2021, 09:11 4518

♦ Premierul Florin Cîţu: „România are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani l Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: “Estimările confirmă relansarea în formă de «V» pentru economia internă după incidenţa pandemiei, precum şi intrarea într-un nou ciclu economic“ ♦ Valentin Tătaru, ING Bank: „Primul trimestru din 2021 a venit cu un wow factor“ ♦ Erste Bank: „Am revizuit prognoza de creştere a economiei României de la 4,2% la 6,7%, în urma «surprizei pozitive» a PIB din T4/2020 şi T1/2021“.

Premierul Florin Cîţu îşi freacă mâinile: previziunile sale de revenire “în V“ a economiei, comentate cu scepticism în trecut, par să fie solid confirmate de datele din primul trimestru din an: plus 2,8% creştere economică faţă de T4/2020, un trimestru la rându-i spectaculos (plus 4,6% faţă de T3/2020).

Ce, cu ce şi cine a contribuit la această creştere vom şti la 8 iunie când Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica datele detaliate despre evoluţia PIB în primul trimestru din 2020. Deocamdată, datele-semnal ale INS, publicate marţi, arată o creştere de 2,8% faţă de T4/2020, un trimestru şi el foarte bun, cu o creştere de 4,6% faţă de T3.2020.

„Este cu mult peste aşteptări. La prima vedere, după aceste date, am putea avea o creştere economică pe tot anul, de 7%, poate fi chiar mai mult“, comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

Cel mai interesant comentariu vine însă din partea economistului-şef al ING Bank, Valentin Tătaru: „The first quarter of 2021 came with a wow factor“.

Aşadar, economia României a crescut în T1/2021 depăşind toate aşteptările economiştilor, cu un avans de 2,8% faţă de T4/2020. Comparativ cu T1/2020, în primele trei luni din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,2% dar acest lucru înseamnă, practic, o recuperare semnificativă faţă de căderea din T4/2020 (an/an) de 1,4%. Premierul Florin Cîţu şi-a trecut, cum se spune în folclor, „spuza pe turta lui“:  „România are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani! În următorii ani eu mă aştept la o creştere economică care să spulbere toate estimările făcute până acum şi de care să beneficieze toţi românii“. Declaraţiile premierului sunt făcute pe Facebook – reţea socială în care s-au retras majoritatea demnitarilor români, fie de la putere, fie de la opoziţie.

De unde vine această creştere?

Construcţiile au avansat în T1 2021, an/an, cu 1,2%. Nu sunt creşteri din trecut, dar sunt. Industria a avansat cu 3% iar comenzile noi în industrie cu 7%. În comerţul cu amănuntul (care indică gustul pentru consum) avansul a fost de 4,1%. În comerţul en-gros creşterea a fost de 5,6%. Serviciile prestate întreprinderilor au crescut cu 3,8%.

Veniturile bugetului au avansat cu 18,8%, faţă de o creştere a cheltuielilor cu 11,2%. Deficitul bugetar ar trebui să fie, în acest an, între 7 şi 8% din PIB, faţă de aproape 10% din PIB în 2020.

Pentru Andrei Rădulescu, şeful departa­mentului de analiză macroe­cono­mică al Băncii Tran­silvania, datele la T1 indică debutul unui nou ciclu economic.

„Statisticile indică conti­nuarea proce­sului de ameliorare a climatului din sfera economiei interne la început de 2021, con­firmându-se intra­rea într-un nou ciclu eco­nomic.“ Această evo­luţie - susţine el -  a fost ajutată de accelerarea procesului de vaccinare, de po­liticile guvernului şi, evident, de „efectul de bază.“

„Estimările publicate de INS confirmă relansarea în formă de V pentru economia internă după incidenţa pandemiei, precum şi intrarea într-un nou ciclu economic.“

Erste Bank, care deţine BCR, şi-a revizuit prognoza de creştere a economiei României de la 4,2% la 6,7%, în urma rezultatelor din T4/2020 şi T1/2021.

„Avansul vaccinării şi ri­di­carea restricţiilor ar trebui să joace un rol cheie în con­turarea re­dresării eco­no­mice. Bucu­reş­tiul şi mai multe mari oraşe în care populaţia activă este concentrată au rate de vacci­nare apropiate sau mai mari de 40%, deşi cam­pania ge­ne­rală din Ro­mâ­nia mai are un drum lung de par­curs“, arată Erste Bank, într-o notă care co­mentează evoluţia sur­prinzător de bună a economiei româneşti.

Cererea gospodăriilor şi investiţiile statului finanţate din fonduri UE ar trebui să fie principalele motoare de creştere în următoarele trimestre, adaugă sursa citată.

Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, comentează că primul trimestru din an a venit cu o surpriză: „Prognozele noastre deja optimiste de PIB, de plus 5,5% în 2021, par a fi în mod clar înclinate în sensul creşterii acestei prognoze“.

„Dincolo de detalii, un lucru este sigur: în timp ce vorbim, economia este peste nivelurile prepandemice.“

 Economistul-şef al ING Bank bănuieşte că principalele motoare de creştere sunt agricultura, care îşi revine după seceta cumplită de anul trecut (care a contribuit cu 2  puncte procentuale la căderea economică de 3,9% de anul trecut – n.red.), dar şi cheltuielile din sectorul public.

„Este de la sine înţeles că multe depind de evoluţia epidemiologică şi de ritmul de vaccinare“.

„Economia României de­mons­trează că a construit un nivel uimitor de rezistenţă la şocuri“, mai spune economistul-şef al ING Bank, sugerând însă că revenirea sectorului public este un locru greu: deficitul bugetar este mare (10% din PIB anul trecut şi 7-8% din PIB în acest an – n.red.), iar ponderea cheltuielilor rigide în PIB (în jur de 80% din veniturile fiscale doar pentru pensii şi salarii – n.red.) trebuie redusă pentru a oferi administraţiei spaţiu fiscal pentru celelalte cheltuieli care vor determina viitorul.

iulian.anghel@zf.ro

 
AFACERI DE LA ZERO