♦ Premierul Florin Cîţu: „România are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani l Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: “Estimările confirmă relansarea în formă de «V» pentru economia internă după incidenţa pandemiei, precum şi intrarea într-un nou ciclu economic“ ♦ Valentin Tătaru, ING Bank: „Primul trimestru din 2021 a venit cu un wow factor“ ♦ Erste Bank: „Am revizuit prognoza de creştere a economiei României de la 4,2% la 6,7%, în urma «surprizei pozitive» a PIB din T4/2020 şi T1/2021“.
Premierul Florin Cîţu îşi freacă mâinile: previziunile sale de revenire “în V“ a economiei, comentate cu scepticism în trecut, par să fie solid confirmate de datele din primul trimestru din an: plus 2,8% creştere economică faţă de T4/2020, un trimestru la rându-i spectaculos (plus 4,6% faţă de T3/2020).
Ce, cu ce şi cine a contribuit la această creştere vom şti la 8 iunie când Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica datele detaliate despre evoluţia PIB în primul trimestru din 2020. Deocamdată, datele-semnal ale INS, publicate marţi, arată o creştere de 2,8% faţă de T4/2020, un trimestru şi el foarte bun, cu o creştere de 4,6% faţă de T3.2020.
„Este cu mult peste aşteptări. La prima vedere, după aceste date, am putea avea o creştere economică pe tot anul, de 7%, poate fi chiar mai mult“, comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Cel mai interesant comentariu vine însă din partea economistului-şef al ING Bank, Valentin Tătaru: „The first quarter of 2021 came with a wow factor“.
Aşadar, economia României a crescut în T1/2021 depăşind toate aşteptările economiştilor, cu un avans de 2,8% faţă de T4/2020. Comparativ cu T1/2020, în primele trei luni din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,2% dar acest lucru înseamnă, practic, o recuperare semnificativă faţă de căderea din T4/2020 (an/an) de 1,4%. Premierul Florin Cîţu şi-a trecut, cum se spune în folclor, „spuza pe turta lui“: „România are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani! În următorii ani eu mă aştept la o creştere economică care să spulbere toate estimările făcute până acum şi de care să beneficieze toţi românii“. Declaraţiile premierului sunt făcute pe Facebook – reţea socială în care s-au retras majoritatea demnitarilor români, fie de la putere, fie de la opoziţie.
De unde vine această creştere?
Construcţiile au avansat în T1 2021, an/an, cu 1,2%. Nu sunt creşteri din trecut, dar sunt. Industria a avansat cu 3% iar comenzile noi în industrie cu 7%. În comerţul cu amănuntul (care indică gustul pentru consum) avansul a fost de 4,1%. În comerţul en-gros creşterea a fost de 5,6%. Serviciile prestate întreprinderilor au crescut cu 3,8%.
Veniturile bugetului au avansat cu 18,8%, faţă de o creştere a cheltuielilor cu 11,2%. Deficitul bugetar ar trebui să fie, în acest an, între 7 şi 8% din PIB, faţă de aproape 10% din PIB în 2020.
Pentru Andrei Rădulescu, şeful departamentului de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania, datele la T1 indică debutul unui nou ciclu economic.
„Statisticile indică continuarea procesului de ameliorare a climatului din sfera economiei interne la început de 2021, confirmându-se intrarea într-un nou ciclu economic.“ Această evoluţie - susţine el - a fost ajutată de accelerarea procesului de vaccinare, de politicile guvernului şi, evident, de „efectul de bază.“
„Estimările publicate de INS confirmă relansarea în formă de V pentru economia internă după incidenţa pandemiei, precum şi intrarea într-un nou ciclu economic.“
Erste Bank, care deţine BCR, şi-a revizuit prognoza de creştere a economiei României de la 4,2% la 6,7%, în urma rezultatelor din T4/2020 şi T1/2021.
„Avansul vaccinării şi ridicarea restricţiilor ar trebui să joace un rol cheie în conturarea redresării economice. Bucureştiul şi mai multe mari oraşe în care populaţia activă este concentrată au rate de vaccinare apropiate sau mai mari de 40%, deşi campania generală din România mai are un drum lung de parcurs“, arată Erste Bank, într-o notă care comentează evoluţia surprinzător de bună a economiei româneşti.
Cererea gospodăriilor şi investiţiile statului finanţate din fonduri UE ar trebui să fie principalele motoare de creştere în următoarele trimestre, adaugă sursa citată.
Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, comentează că primul trimestru din an a venit cu o surpriză: „Prognozele noastre deja optimiste de PIB, de plus 5,5% în 2021, par a fi în mod clar înclinate în sensul creşterii acestei prognoze“.
„Dincolo de detalii, un lucru este sigur: în timp ce vorbim, economia este peste nivelurile prepandemice.“
Economistul-şef al ING Bank bănuieşte că principalele motoare de creştere sunt agricultura, care îşi revine după seceta cumplită de anul trecut (care a contribuit cu 2 puncte procentuale la căderea economică de 3,9% de anul trecut – n.red.), dar şi cheltuielile din sectorul public.
„Este de la sine înţeles că multe depind de evoluţia epidemiologică şi de ritmul de vaccinare“.
„Economia României demonstrează că a construit un nivel uimitor de rezistenţă la şocuri“, mai spune economistul-şef al ING Bank, sugerând însă că revenirea sectorului public este un locru greu: deficitul bugetar este mare (10% din PIB anul trecut şi 7-8% din PIB în acest an – n.red.), iar ponderea cheltuielilor rigide în PIB (în jur de 80% din veniturile fiscale doar pentru pensii şi salarii – n.red.) trebuie redusă pentru a oferi administraţiei spaţiu fiscal pentru celelalte cheltuieli care vor determina viitorul.
iulian.anghel@zf.ro