• Leu / EUR4.9192
  • Leu / GBP5.6962
  • Leu / USD4.6852
Eveniment

Datoria externă creşte sigur, în timp ce investiţiile străine ating minime istorice

Datoria externă creşte sigur, în timp ce investiţiile străine ating minime istorice

Autor: Mihaela Claudia Medrega

18.06.2012, 00:05 1050
 
 

Investiţiile străine directe au atins în aprilie un nou minim istoric, de 21 mil. euro, după ce în februarie şi martie s-a înregistrat un uşor reviriment. Faţă de perioada de vârf 2005-2008, când investiţiile atingeau 8-9 mld. euro pe an, acum s-au prăbuşit la sub 2 mld. euro. Acest lucru a dus şi la o scădere a economiei de la un plus de 4-7% pe an, la un minus de 7 - Ă2,5% pe an.

 
În lipsa unei resurse financiare puternice care să susţină economia, investiţiile străine sunt şansa care poate ajuta economia să nu se târâie, cu o creş­tere economică de numai 1-2% pe an.

Pe ansamblul primelor patru luni din acest an fluxurile de capital străin au totalizat 446 mil. euro, în scădere faţă de valoarea din aceeaşi perioadă din 2011, de 490 mil. euro. Înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Însă evoluţia ISD oglindeşte şi percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri.

Dacă guvernul Boc nu s-a preocupat să aducă investitori, neavând nicio strategie, guvernul Ponta, instalat în funcţie de o lună, a fost mai întâi preocupat să majoreze salariile în sectorul bu­getar şi să savureze cu şampanie câşti­garea alegerilor locale de către coa­li­ţia de guvernare USL (PSD Ă PNL Ă PC).

Dacă pentru USL rezultatul alegerilor înseamnă "cea mai mare victorie de la al Doilea Război Mondial încoace" pentru investiţiile străine în România este cea mai mare prăbuşire.

Datoria externă, atât cea contractată de către stat, cât şi de sectorul privat, a ajuns la 99 mld. euro, adică 70% din PIB. Dacă adăugăm la datoria externă a statului şi pe cea publică în lei, datoria publică totală a ajuns în aprilie la 236,6 mld. lei (54 mld. euro).

Având în vedere că activitatea economică bate pasul pe loc, singurul lucru pozitiv este că fondurile europene, chiar dacă sunt mici, ajută balanţa de plăţi curentă astfel încât deficitul să nu scape de sub control în condiţiile în care balanţa este în continuare pe minus.

Pentru a doua parte a anului, totul va depinde de situaţia din Europa, adică din Grecia, Spania şi Italia. Dacă în privinţa investiţiilor străine nu sunt aşteptate modificări importante având în vedere că autorităţile nu au ce să pună pe masă, în privinţa datoriei externe lucrurile vor merge tot în sus fiind o chestiune doar de luni până când se va depăşi nivelul psihologic de 100 mld. euro.

Creşterea economică slabă nu va permite importuri mari, iar ritmul de creştere al exporturilor se va reduce din cauza Europei.

Absorbţia de fonduri europene, chiar dacă este în creştere faţă de perioada anterioară, nu va putea să finanţeze singură economia, care va trebui să-şi găsească noi creditori.
 

Reuniunea cu uşile închise

Reuniunea constituantei olandeze a FMI şi a Băncii Mondiale, găzduită de vineri până duminică de către BNR, s-a desfăşurat cu uşile închise. Organizarea acestei reuniuni se realizează o dată pe an, pe baza unui principiu de rotaţie între ţările membre ale constituantei olandeze. Constituanta olandeză este formată din România, Olanda, Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru şi Ucraina şi votează în numele acestor ţări în boardurile executive ale FMI şi BM. România este reprezentată în prezent la FMI de Mihai Tănăsescu, care este senior advisor, iar la Banca Mondială de Ştefan Nanu, care ocupă poziţia de director adjunct al constituantei olandeze. În FMI sunt 24 de constituante. Ţările mari precum SUA şi China au propriul lor loc în boardul FMI şi votează direct.
 

Datoria externă totală a depăşit 70% din PIB

Datoria externă totală şi-a continuat ascensiunea, ajungând la sfârşitul lunii aprilie la 99 mld. euro, ceea ce reprezintă peste 70% din PIB. Aceasta este atât datoria statului, cât şi cea privată. Evoluţia a fost influenţată de creşterea datoriei pe termen mediu şi lung, datoria pe termen scurt fiind în scădere. Potrivit datelor BNR, datoria externă pe termen mediu şi lung, care reprezintă 78% din datoria externă totală, a ajuns la 30 aprilie la 77,3 mld. euro, depăşind cu 2,3% nivelul de la sfârşitul anului trecut. Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârşitul lui 2008, a coborât în aprilie la 21,6 mld. euro, fiind cu 5,2% sub valoarea din decembrie 2011. Doar în luna aprilie saltul datoriei externe a fost de 1,3 mld. euro. "În luna aprilie s-au adăugat 900 mil. euro la datoria externă pe termen mediu şi lung, din care 30% este asociată Guvernului, 55% este asociată sectorului privat şi circa 10% BNR, având în vedere reevaluarea împrumutului de la FMI. Datoria externă pe termen scurt a crescut, de asemenea, în aprilie cu aproape 370 mil. euro", a comentat Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank. Ea anticipează că în luna mai ar trebui să vedem o corecţie a datoriei externe având în vedere expirarea termenului eurobondurilor emise cu zece ani în urmă, de 700 mil. euro. Ministerul Finanţelor Publice a achitat în această perioadă împrumutul scadent în valută, cu o valoare de 760 de milioane euro. Lungirea maturităţilor este crucială pentru evitarea acumulării unor vârfuri de plată tocmai în perioade în care pieţele financiare internaţionale sunt extrem de agitate. De anul trecut România a renunţat să mai tragă bani de la FMI, deşi sunt mai ieftini, şi a preferat să iasă pe piaţa externă chiar cu preţul unor dobânzi destul de ridicate din cauza primei de risc de ţară, care este influenţată de tensiunile de pe pieţele externe.
 

Investiţiile străine, la minime istorice

Investiţiile străine directe (ISD) au atins în aprilie un nou minim istoric, de 21 mil. euro, după ce în februarie şi martie s-a înregistrat un uşor reviriment. Pe ansamblul primelor patru luni din acest an fluxurile de capital străin au totalizat 446 mil. euro, în scădere faţă de valoarea din aceeaşi perioadă din 2011, de 490 mil. euro. Înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Însă evoluţia ISD oglindeşte percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Investiţiile străine rămân pe panta decendentă, care a început să se contureze din 2009. După anul de graţie 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, au urmat trei ani de căderi continue.

Anul trecut investiţiile străine s-au prăbuşit, atingând minimul ultimilor nouă ani, de 1,9 mld. euro. Semnalele pentru acest an nu sunt foarte încurajatoare, având în vedere riscul ca tensiunile de pe pieţele internaţionale să se amplifice şi revenirea economiilor europene în recesiune. La situaţia externă dificilă se adaugă şi incertitudinile interne, caracteristice unui an electoral. În condiţiile în care România este dependentă de capitalul extern, în absenţa unor intrări de capitaluri străine şi şansele de a avea creştere economică se reduc. În primele patru luni din acest an, participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă au însumat 413 mil. euro, în timp ce creditele intra-grup au fost de doar 33 mil. euro.
 

Deficitul de cont curent continuă să scadă

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primele patru luni un deficit de 1,23 mld. euro, în scădere cu 23,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Evoluţia a fost influenţată de majorarea excedentului transferurilor curente, transformarea deficitului balanţei serviciilor în excedent şi reducerea deficitului balanţei veniturilor. Excedentul transferurilor curente a urcat cu 24% comparativ cu nivelul din primele patru luni din 2011, iar deficitul balanţei veniturilor s-a redus cu 4,6%, potrivit datelor BNR. Balanţa comercială a înregistrat un deficit de 1,9 mld. euro, mai mare faţă de anul trecut.

Deficitul de cont curent a fost finanţat în proporţie de doar 36,3 la sută prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România. Analiştii anticipează că deficitul de cont curent, care măsoară ieşirile nete de valută din economie, va urca faţă de anul trecut, însă va continua să rămână sub 5% din PIB şi în acest an, departe de a deveni o vulnerabilitate precum în 2007 şi 2008, când atingea niveluri de 13-14% din PIB. Creşterea deficitului de cont curent în 2012 ar urma să fie influenţată de încetinirea exporturilor, pe fondul escaladării crizei datoriilor din zona euro, precum şi de revenirea fragilă a consumului gospodăriilor populaţiei. Anul trecut contul curent al balanţei de plăţi a închis cu un deficit de 5,7 mld. euro, reprezentând circa 4% din PIB.

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9192
Diferență: 0,0122
Ieri:
Azi: 4.6852
Diferență: 0,0363
Ieri:
Azi: 5.6962
Diferență: -0,1035
Ieri:
Azi: 4.9737
Diferență: -0,0583
Ieri: