Eveniment

Datoria publică a crescut cu 20 mld. euro în doi ani de criză. Cât trebuie să crească economia ca să se poată desprinde din menghină?

Datoria publică a crescut cu 20 mld. euro în doi ani de criză. Cât trebuie să crească economia ca să se poată desprinde din menghină?

Datoria publică a crescut cu 20 mld. euro în doi ani de criză

Autor: Mihaela Claudia Medrega

29.07.2011, 00:10 2369

Este importantă însă şi natura deficituluicare duce la creşterea datoriei publice - cheltuieli sociale sauinvestiţii -, fiind esenţial să nu ne mai îndatorăm pentru a plătifacturi sociale, adică salarii şi pensii.

Ritmul alert de creştere a datoriei dinultimii doi ani, care devenise îngrijorător în 2010, apropiinddatoria publică de 40% din PIB, a dat semnale de temperare în acestan.

Dan Bucşa, economistul-şef al UniCreditŢiriac Bank, spune că orice deficit bugetar creează datoriepublică, însă reducerea deficitului bugetar ajută la încetinireacreşterii datoriei publice, după cum arată ultimele date publicatede Ministerul Finan­ţelor în acest an.

Dacă în perioada 2003-2006, de exemplu,ritmul de creştere al datoriei publice de la un an la altul nutrecea de 10%, în ultimii ani creşterea anuală a accelerat şi nu amai coborât sub 30%. În perioada ianuarie - aprilie 2011, datoriapublică a crescut însă cu doar 1 mld. lei, faţă de creşterea de26,6 mld. lei în primele patru luni din 2010, din care aproximativ13,6 mld. lei au fost tranşe din împrumuturile de la FMI şi ComisiaEuropeană.

La nivel european şi chiar mondial a devenitîngrijorătoare creşterea alertă a datoriilor publice, în urmamăsurilor de urgenţă şi a fondurilor injectate pentru a ajutaeconomiile să iasă din recesiune. Cu cât datoria publică este maimare, cu atât este perceput un risc mai mare şi ratele de împrumutpe pieţele externe sunt mai mari.

Ionuţ Dumitru, preşedintele ConsililuiFiscal, a explicat că evoluţia datoriei publice ca procent din PIBdepinde de trei factori, respectiv creşterea PIB nominal, dobândala datoria publică şi soldul primar al bugetului (deficit bugetar,fără cheltuieli cu dobânzi).

"Dacă există deficit primar, chiar dacă înscădere, şi dobânzile sunt mai mari decât creşterea PIB nominal -situaţia României din 2009-2010 -, datoria publică creşte în modcert. Conform proiecţiilor oficiale, PIB nominal va creşte probabilîn 2011 -2012 cu mai mult decât rata dobânzii la datoria publică,ceea ce ar putea face ca datoria publică să se stabilizeze în jurde 35% din PIB chiar dacă continuăm să avem deficit primar, cucondiţia ca acesta să scadă şi să rămână foarte scăzut (sub 1% dinPIB)", a spus Dumitru.

La rândul lui, Nicolaie Chideşciuc,economistul-şef al ING Bank, a spus că deficitul bugetar se poatedescompune în deficit primar şi cheltuială cu dobânda, iar stoculde datorie creşte dacă se înregistrează deficit primar - şi Româniaeste pe deficit primar - şi/ sau dacă rata nominală medie adobânzii este superioară creşterii economice. "Este de aşteptat cadatoria publică să crească în continuare. Scăderea datoriei publiceca pondere din PIB se obţine fie prin surplus primar, prin scăderearatelor de dobândă plătite la datoria publică, prin accelerareacreşterii economice - care se obţine fie prin creştere reală mairapidă, fie prin inflaţie mai mare - sau, pur şi simplu, prinreducerea nivelului de datorie existentă (prin vânzare de activeşi/ sau faliment)."


Cum a evoluatdatoria

Anul trecut, datoria publică a continuat săcrească într-un ritm rapid de 32%, în condiţiile în care statul s-aîmprumutat masiv şi a ajuns la un nou maxim istoric de 194 mld. lei(46 mld. euro), iar ponderea în PIB a fost de aproape 38%, subpragul impus de criteriile de la Maastricht (60% dinPIB).

Datoria publică a crescut însă de la 35 la 46mld. euro în 2010, adică cu circa 1 mld. euro pe lună. Deşifinanţele au reuşit să reducă uşor deficitul bugetar, ritmul rapidde creştere al datoriei publice şi perspectivele slabe privindcreşterea economică erau percepute în 2010 ca fiind principalelevulnerabilităţi.

După ce în ianuarie 2011 datoria publicăscăzuse cu 3,5 mld. lei, în februarie s-a reluat trendul ascendent,iar ritmul de creştere s-a accentuat în martie, când pondereadatoriei în PIB a ajuns la 36,7%. Aprilie a venit însă cu o scăderea datoriei faţă de martie.

Analiştii au avertizat de mai multe ori căstructura datoriei României are un profil nefavorabil alscadenţelor, având în vedere ponderea mare a împrumuturilor petermen scurt, de sub 1 an.

Deocamdată, nivelul datoriei publice aRomâniei este redus. Conform Eurostat, datoria publicăguvernamentală reprezenta anul trecut 30,8% din PIB, faţă de mediaeuropeană de 80% din PIB.

Însă, analiştii au explicat că este necesarăajustarea deficitului bugetar la sub 3% din PIB pentru stabilizareadatoriei publice.

"Cei mai importanţi factori care ajută lareducerea ponderii datoriei publice în PIB sunt scădereadeficitului bugetar şi creşterea economică. Primul implică, înetapa actuală a ciclului economic, înregistrarea de deficiteprimare reduse (sau chiar surplusuri primare), pentru a contracaraeventuala creştere a costurilor cu dobânzile plătite la datoriapublică (din cauză că dobânzile cresc prociclic). Din fericire, înRomânia dobânzile continuă să scadă, ceea ce înseamnă că serviciuldatoriei este mai puţin costisitor pentru componenta în lei", aafirmat Bucşa. Necesarul de finanţare este ridicat şi va ră­mâneridicat şi în anii următori, nivelul esti­mat de analişti pentru2011 fiind de aproximativ 20 mld. euro. Statul are de finanţat înacest an un deficit bugetar de 4,4% din PIB, repre­zen­tândaproximativ 24 mld. lei (circa 6 mld. euro), la care se adaugărefi­nanţările titlurilor sca­dente.

Datoria publică nu va depăşi 40% din PIB pânăîn 2013, în condiţiile în care Finanţele se aşteaptă la revenireacreşterii economice, aprecierea monedei naţionale faţă de euro şiextinderea maturităţii titlurilor de stat, potrivit strategieipentru managementul datoriei statului în2011-2013.

Ministerul Finanţelor anticipează o creşterea serviciului datoriei publice guvernamentale cu 26% în acest ancomparativ cu anul trecut, la 58,1 mld. lei (14 mld. euro), dincare 49,5 mld. lei (12 mld. euro) reprezintă rate de capital, iardiferenţa dobânzi. Iar finanţarea deficitului se va faceechilibrat, din surse externe şi interne.

Chiar dacă România va controla deficitulbugetar, obligaţiile financiare vor creşte în anii următori, avândîn vedere că vor exista sume de rambursat şi dobânzi deplătit.

Care este datoria acceptată deinvestitori?


România mai are loc să-şi majoreze datoria până la atingereaplafonului de 60% din PIB, agreat la nivel european, însă problemaeste accelerarea ritmului de creştere şi direcţionarea banilorpreponderent către cheltuieli curente cu pensiile şi salariile, întimp ce cheltuielile cu investiţiile rămân la un nivel extrem deredus.
"În acest moment, datoriile publice mai mici de 60% din PIB suntconsiderate sustenabile. În cazul României, însă, problema nu estenivelul, ci dinamica acestei datorii: în perioada 2000 - 2010, ea acrescut de 7,7 ori. În termeni reali, ajustata cu inflaţia, datoriapublică s-a dublat în doar 11 ani", spune economistul-şef alUniCredit Ţiriac Bank.
El a amintit că, din acest motiv, pieţele financiare internaţionaleşi agenţiile de rating au penalizat România la sfârşitul lui 2008:creşterea datoriei şi finanţarea acesteia erau nesustenabile fărăajustări bugetare. "Din fericire, o parte din ajustările necesares-au produs şi continuarea lor ar avea efecte pozitive asupracredibilităţii externe a României şi a costurilor de finanţareexternă".


Analiştii consideră că nivelul maxim al datoriei publice pe careşi-l permite o ţară depinde de toleranţa investitorilor, respectivde disponibilitatea acestora de a finanţa ţara respectivă.


"Pot fi ţări care nu îşi pot susţine o datorie nici de 15% din PIB,la fel cum pot exista ţări care să aibă datorie foarte mare, dartotuşi sustenabilă. În cazul României, probabil că la peste 40-50%din PIB ne apropiem de un potenţial prag de intoleranţă la datoriapublică, la care investitorii ar putea deveni reticenţi în acontinua să ne finanţeze. Este esenţială însă şi natura deficituluicare conduce la creşterea datoriei publice - dacă factorul caregenerează deficit bugetar este legat de cheltuieli sociale sau decheltuieli de capital. Este obligatoriu ca deficitul bugetar săscadă în România şi să rămână scăzut şi să nu ne mai îndatorămpentru a plăti cheltuieli sociale", a spus Dumitru.
Oficialii BNR spuneau încă de anul trecut că România ar trebuisă-şi definească datoria publică maxim acceptată de investitori,care se situează probabil în jur de 40% din PIB având în vedere căpercepţia investitorilor asupra ţărilor din regiune diferăfundamental, ceea ce este permis unei ţări în materie de datoriepublică nefiind acceptat pentru altă ţară.


"În opinia mea, nu există un nivel maxim acceptabil al datorieipublice. Există diverse nivele pe care investitorii sunt dispuşi săle finanţeze atâta vreme cât au încredere în ţara respectivă. Nuexistă un nivel anume care sperie investitorii. Însă, esteadevarat, trecerea peste un anumit prag în condiţiile în care ceidin jur stau mai bine la acest capitol poate pune probleme serioaseîn finanţarea datoriei. Acelaşi lucru se poate întampla şi la unnivel scăzut, dacă guvernul nu are politici clare sau ele nu suntfavorabile pieţelor", crede Chideşciuc.

Este neceară plafonarea deficitului şi datoriei prinConstituţie?

De la Cotroceni şi de la Palatul Victoria au apărut semnale privindincluderea în Constituţie a unor prevederi care stabilesc cădeficitul bugetar nu poate să fie mai mare de 3% din PIB, iardatoria publică nu poate depăşi 60% din PIB.


Bucşa de la UniCredit Ţiriac consideră că este foarte dificilăplafonarea deficitului bugetar la un anumit procent din PIB dincauza că veniturile bugetare sunt prociclice, în timp cecheltuielile bugetare sunt, de obicei, anticiclice. Altfel spus,deficitele bugetare pot fi uşor reduse în perioade de boom, dar maigreu controlate în perioade de recesiune.


"Veniturile bugetare cresc în perioade de expansiune economică(datorită creşterii veniturilor şi tranzacţiilor într-o economie),în timp ce guvernul poate cheltui mai puţin bani. În perioade derecesiune, veniturile bugetare se reduc din cauza contractăriiactivităţii economice, în timp ce guvernul poate încerca săstimuleze activitatea economică prin sporirea investiţiilorpublice. Regula care s-ar putea impune este înregistrarea desurplusuri primare în perioade de expansiune economică, eventualeleexcepţii putând fi permise doar pentru creşterea investiţiilorpublice".


În România, controlarea deficitelor bugetare conduce la limitareaautomată a ponderii datoriei publice în PIB, deoarece niveluldatoriei de la care plecăm este redus, a spus Bucşa. Nivelul impusprin Tratatul de la Maastricht este deja de referinţă la nivelinternaţional fiind foarte important pentru ca statele care nu-şipot finanţa discreţionar deficitele prin emisiune de bani cucirculaţie internaţională largă (cazul României, dar şi al ţărilorZonei Euro) să se poata împrumuta în continuare de pe pieţeleinternaţionale de capital.


Pe de altă parte, Chideşciuc spune că plafonarea deficituluibugetar nu are fundament economic, în timp ce în cazul datorieipublice ar avea sens. Astfel, este bine să previi îndatorareaexcesivă care măreşte sensibilitatea faţă de sentimentul pieţelor."Comportamentul ar trebui să fie similar cu cel al unui individ: nueste o problemă dacă te împrumuţi din când în când, însă dacăvolumul datoriilor tale creşte în mod continuu, la un moment datanimeni nu te va mai împrumuta şi nu vei putea plăti".


Preşedintele Consiliului Fiscal spune că iniţiativa de introducerea unor limite de deficit bugetar şI /sau datorie publică seîncadrează într-un context european caracterizat de preocupărimajore pentru restabilirea sustenabilităţii finanţelorpublice.


"Introducerea în constituţiile naţionale a unor reguli fiscaleputernice ar putea fi un pas important în asigurareasustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung datăfiind situaţia curentă foarte dificilă a unor state europene înacest domeniu. Trebuie însă fundamentată foarte bine din punct devedere economic formula optimă sub care vor opera aceste regulifiscale. Iniţiativa europeană poate avea relevanţă şi în cazulRomâniei, date fiind experienţele avute cu interpretarea unorprevederi constituţionale care pot conduce la dificultăţi majore lanivel economic. În plus, poate influenţa favorabil şi percepţiaclasei politice faţă de programele de ajustare fiscal- bugetară",consideră Dumitru.

Cum stăm cu deficitul bugetar şi cuPIB-ul


n România a reuşit anul trecut să ajustezedeficitul bugetar, iar corecţiile ar trebui să continue astfelîncât dezechilibrul fiscal să coboare la 4,4% din PIB în 2011 şi la3% din PIB în 2012, conform angajamentelor asumate în faţa FMI şi aComisiei Europene. La jumătatea anului, deficitul bugetar a fost deaproape 2,1% din PIB, sub ţinta agreată.

n În ceea ce priveşte evoluţia economiei,revenirea pare să fie lentă, cu un ritm de 1,5%-2% în acest an şiîn jur de 4% în anii următori. În primul trimestru, economia aurcat cu 0,7% faţă de ultimele trei luni de anul trecut, iar pentrual doilea trimestru analiştii anticipează rămânerea în teritoriulpozitiv, dar încetinirea creşterii.

n Deficitul bugetar s-a redus în 2010 cucirca 3 mld. lei comparativ cu 2009, la 33,3 mld. lei, în timp cedatoria publică a urcat cu 46,5 mld. lei. Între datoria publică şIdeficitul bugetar există un decalaj, având în vedere istoricul şidobânzile.

AFACERI DE LA ZERO