Datoria publica a Romaniei ca pondere in Produsul Intern Brut(PIB) nu este foarte mare comparativ cu situatia tarilor dinregiune, situandu-se la sfarsitul lunii februarie la 28,8%, inconditiile in care in Ungaria, de exemplu, depaseste 70% dinPIB.
Numai ca nivelul datoriei si ritmul de crestere al acesteia suntelemente mai putin ingrijoratoare decat faptul ca banii imprumutatiau fost utilizati pentru plata salariilor si pensiilor si nu pentruinvestitii, spun analistii.
"Structura cheltuielilor este mai importanta decat ritmul decrestere a datoriei publice. Daca acesti bani ar fi fost folositipentru investitii in infrastructura pe termen lung s-ar fi creatsurse de venituri aditionale la buget, iar impactul economic sisocial ar fi fost extrem de benefic", apreciaza Lucian Anghel,economistul-sef al BCR.
In acest context, ajustarea cheltuielilor curente la capacitateabugetului este esentiala pentru a se evita rostogolirea lanesfarsit a datoriei. Anul trecut, deficitul bugetar a urcat panala 7,3% din PIB, iar in 2010 guvernul trebuie sa se incadrezeintr-o tinta de deficit de 5,9% din PIB, potrivit conditiilornegociate cu FMI in cadrul acordului de finantare externa.
Factura umflata a salariilor si pensiilor, bomba cuceas
Chiar daca Guvernul va reusi sa tina sub control cheltuielile,soldul datoriei publice va continua sa mai creasca cel putin treiani, potrivit estimarilor existente.
"Fiind vorba de indatorare pentru plata salariilor si apensiilor, este nevoie de stoparea deficitului bugetar si,implicit, a datoriei publice. In prognozele noastre vedem datoriapublica stabilizandu-se sub 40% din PIB in urmatorii doi-trei ani.Daca deficitul bugetar va fi redus sub 3% din PIB, ar trebui saaiba loc o usoara scadere a datoriei publice incepand din 2013",spune Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.
In 2009, Finantele au lansat emisiuni de titluri de stat invaloare de 76,1 miliarde de lei (circa 18 mld. euro), o parte dinbani fiind folositi pentru finantarea deficitului bugetar sicealalta pentru rambursareaimprumuturilor cu scadenta scurta.Scenariul se va repeta si anul acesta, spun analistii, numai inianuarie si februarie statul imprumutand de la bancile locale 8,6miliarde de lei (2,1 mld. euro).
"Emisiunile de titluri de stat care se vor face in continuarevor fi utilizate si pentru reinnoirea datoriei scadente, nu doarpentru finantarea deficitului public. In acelasi timp, suntperspective favorabile ca statul sa se reorienteze pe scadente mailungi pentru titlurile de stat, deoarece, in contextul actual,piata ar putea accepta acest lucru", considera Rozalia Pal,economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.
De obicei, scadentele emisiunilor de obligatiuni din 2009 nu audepasit un an date fiind incertitudinile privind evolutia economieisi criza politica prelungita. Luna trecuta, Finantele au reusitinsa sa redeschida o emisiune cu scadenta la zece ani, lansatainitial in 2007, si au atras de pe piata 700 de milioane de lei laun randament mediu de 7,02% pe an.
In ceea ce priveste datoria publica externa, Romania a atraspana acum peste 9 miliarde de euro din imprumutul de aproape 13miliarde de euro de la FMI, o parte din bani ajungand in contulMinisterului de Finante pentru acoperirea deficitului bugetar inciuda prevederilor initiale ale acordului. Urmatoarele transe vormerge insa exclusiv in rezerva bancii centrale, careia ii va revenisarcina de a rambursa imprumutul incepand din 2011.
"FMI s-a exprimat ferm ca banii se vor duce de acum inainte laBanca Nationala. Cred ca i s-a acordat ragaz Guvernului sadovedeasca un angajament puternic in sensul ajustarii cheltuielilorcurente in mod sustenabil. Ajustarile de cheltuieli continua sa selase asteptate si in final Guvernul trebuie fortat sa le realizeze.Concesii de genul noi transe de la FMI pentru Guvern ar trebui sanu mai apara pana nu se vad masuri concrete de ajustare acheltuielilor curente", a declarat Catalina Molnar, economistul-sefal RBS Romania.
Un al doilea imprumut de la FMI pentru rostogolireadatoriei de 20 mld. euro?
Parerile analistilor sunt impartite in ceea ce privesteeventualitatea unui nou imprumut de la FMI pentru sustinereacheltuielilor cu salariile si pensiile, majoritatea considerandinsa ca statul se poate imprumuta la costuri rezonabile si de pepiata. Totusi, avand in vedere incapacitatea Guvernului de a reducecheltuielile, un nou imprumut de la FMI nu poate fi exclus intotalitate din ecuatie.
"Pentru ca autoritatile nu au reusit sa reduca cheltuielilecurente si atingerea tintelor de deficit bugetar impuse de FMI s-arealizat pe seama cresterii arieratelor statului, este posibil caRomania sa mai apeleze la un alt imprumut extern dupa incheiereaacestuia", spune Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank.
Criza fara precedent in care a ajuns Grecia constituie unexemplu graitor pentru pericolele care pandesc atunci candreformele sunt amanate la nesfarsit.
Presedintele Traian Basescu a adus recent in discutieposibilitatea incheierii unui acord stand-by de asistenta sau acontractarii unei linii de credit flexibila de la FMI dupaincheierea acordului aflat in vigoare. Totusi a spus ca ar fiinadmisibil ca Romania sa se imprumute din nou doar pentru a platipensii si salarii.
El a precizat ca aflata sub umbrela FMI, Romania are mai multacredibilitate in fata investitorilor externi. Si Ucraina asolicitat recent FMI un nou imprumut de circa 15 miliarde de eurode la FMI, dupa ce in octombrie 2008 a incheiat cu institutiafinananciara internationala un acord stand-by pentru o finantare de12,2 miliarde de euro, din care a tras pana acum 10,5 miliarde deeuro.
Alti analisti nu vad insa nicio sansa ca Romania sa se imprumutedin nou de la FMI pentru a plati salarii si pensii. "Am puteadiscuta despre o eventuala redirectionare a unei parti din banii dela FMI catre Ministerul de Finante, insa contractactarea unui nouimprumut este un eveniment cu probabilitatea asociata aproape dezero", considera Chidesciuc.
A scazut costul finantarii de la bancilelocale
Statul poate obtine finantare ieftina de pe piata privata,randamentele la titlurile de stat cumparate de bancile localecoborand pe palierul de 6% pe an in prezent, fata de circa 10% pean in aceeasi perioada din 2009.
Obtinerea de finantare este esentiala in contextul incare serviciul datoriei estimat pentru anul acesta este de 42 demiliarde de lei. Anul viitor, serviciul datoriei va urca insa lapeste 46 de miliarde de lei, potrivit estimarilor Ministerului deFinante, avand in vedere ca va incepe rambursarea imprumutului dela FMI.
In acest context "este esential ca factura sociala sa fie adusain limite sustenabile din punct de vedere economic pentru a creaspatiul absolut necesar pentru investitii publice si pentru acreste «sanatatea» finantelor publice. Altfel, dezvoltatea petermen lung a economiei va fi afectata negativ, iar povaraserviciului datoriei publice va fi mai greu de suportat",comenteaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen.
De asemenea, Romania a imprumutat in martie un miliard de europrintr-o emisiune de eurobonduri pe cinci ani, cu un randamentmediu de 5,2 pe an, banii fiind folositi pentru constituirea unuifond-tampon in Trezoreria statului care sa permita evitarea unorpresiuni sezoniere la finantarea deficitului bugetar. Analistiiapreciaza ca anul acesta s-ar putea imprumuta din nou de pe pieteleexterne, in conditiile in care perceptia investitorilor s-aimbunatatit semnificativ. Costul contractelor de asigurareimpotriva defaultului (CDS) au scazut in prezent la 240 de punctede baza, fata de un maxim de 725 de puncte de baza inregistrat anultrecut.
Confortul unei rezerve valutare de peste 30 mld.euro?
Romania se poate lauda cu una dintre cele mai mari rezervevalutare din regiune, care a crescut cu 5 miliarde de euro de lainceputul crizei, pana la 32,3 mld. euro, desi BNR a eliberat obuna parte din rezervele minime obligatorii ale bancilor. De fapt,aici este problema: rezerva valutara a Romaniei a fost compusa inmare masura din banii bancilor, blocati prin rezervele minimeobligatorii care au fost si de 40% din resursele atrase, iar mairecent si din banii veniti de la FMI. Ca atare, soliditatea acesteirezerve in raport cu majorarea rapida a datoriei externe estediscutabila, avand in vedere ca BNR trebuie sa reduca in continuarerezervele minime, a caror rata a ajuns la 25% din pasivele invaluta.
Pe de alta parte, riscurile s-au atenuat in ultimii doi ani caurmare a reducerii datoriei externe pe termen scurt si a extinderiiscadentelor pe termen mediu si lung.
Marea amenintare ramane viteza de crestere a datoriei externe sia celei publice interne in contextul mentinerii ineficienteisectorului public.
Pierderea din nou a credibilitatii externe a Romaniei din cauzaeventualei ratari a acordului cu FMI ar putea readuce in discutieriscul acumularii rapide de datorii, pentru ca instantaneu costulrefinantarilor ar exploda, asa cum se intampla si in cazulGreciei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
