Eveniment

Datoria publică a făcut un salt de 11,5 miliarde de lei în T1. Finanţele trebuie să ramburseze în următorii zece ani 10 miliarde de euro creditorilor externi

Datoria publică a făcut un salt de 11,5 miliarde de lei...

Autor: Claudia Medrega

26.05.2013, 21:25 881

După ce în ianuarie datoria publică scăzuse spre 240 mld. lei, în februarie s-a reluat trendul ascendent, iar ritmul de creştere a continuat în martie, când ponderea datoriei în PIB a ajuns la 40,5%.

În primul trimestru, Ministerul Finanţelor a vândut titluri de stat de aproape 19 miliarde de lei, cu 7,5 miliarde de lei peste nivelul programat pentru cele trei luni.

În plus, Trezoreria a împrumutat în această perioadă 502,5 milioane de euro şi 1,5 miliarde de dolari. Suma de 1,5 miliarde de dolari a fost împrumutată de Ministerul Finanţelor în februarie printr-o emisiune de bonduri în dolari cu scadenţa la zece ani, la un randament de 4,5% pe an.

Analizând structura datoriei publice pe valute, se observă că în martie cea mai mare parte, respectiv 46% din total, era denominată în euro, în timp ce datoria în lei reprezenta 41% din total.

Pe tipuri de instrumente, împrumuturile (de la CE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale) aveau o pondere de 34% din datoria publică totală, titlurile de stat - 64%, iar restul era reprezentat de numerar şi depozite.

De la începutul lunii martie titlurile româneşti au fost incluse într-un indice JP Morgan, ceea ce creşte vizibilitatea României pe pieţele externe şi interesul investitorilor străini, dar creează şi anumite vulnerabilităţi.

Costurile cu datoria publică s-au înscris pe un trend descendent. Dacă în ianuarie randamentele la titlurile cu scadenţa pe un an oscilau în jurul a 6%, în martie Finanţele au ajuns să se împrumute mai ieftin, costurile coborând spre 5%. Tendinţa descendentă a continuat în aprilie şi mai, randamentele coborând sub 4%. Şi la licitaţiile cu titluri pe trei ani randamentul a coborât de la 6% la începutul anului la 5,5% în martie şi 4,9% în mai.

Cererea pentru active în lei a revenit în ultima perioadă după ce apetitul crescut al străinilor de la începutul anului se temperase în a doua jumătate a lunii martie ca urmare a crizei cipriote. Cererea pentru titluri pe scadenţe lungi vine în continuare din partea investitorilor străini, ceea ce a ajutat leul să se aprecieze. Analiştii au anticipat că este posibilă plafonarea datoriei sub pragul de 40% din PIB doar dacă va continua ajustarea deficitului bugetar, iar economia va rămâne în teritoriu pozitiv, cu creşteri consistente de peste 2-3%.

Anul trecut datoria publică a urcat cu aproape 18 mld. de lei, ritmul de creştere faţă de 2011 fiind de 8%.

Câţi bani trebuie să dea înapoi Ministerul Finanţelor creditorilor externi

Rambursarea împrumuturilor externe va majora semnificativ serviciul datoriei pentru guvern şi banca centrală, atât în 2013, cât şi în următorii ani.

Ministerul Finanţelor are de rambursat în acest an un miliard de euro către FMI, iar BNR are de dat înapoi aproximativ patru miliarde de euro. În plus, 2013 este anul de scadenţă pentru bonduri denominate în euro emise pe piaţa locală în sumă de 1,8 mld. de euro.

Cumulat, în perioada 2009-2023 suma care trebuie plătită de Ministerul Finanţelor se apropie de 10 mld. euro, din care 1,6 mld. euro sunt dobânzi şi comisioane.

În timp ce la FMI Finanţele va trebui să dea înapoi 2,5 miliarde de euro până în 2023, Comisia Europeană va primi 6,08 miliarde de euro, iar la BIRD vor ajunge 1,2 miliarde de euro.

În 2013 şi 2014 serviciul datoriei pentru pachetul financiar extern oscilează în jurul a 1,2 miliarde de euro, în timp ce în 2015 va atinge un vârf de 1,8 miliarde de euro. În 2015, Ministerul Finanţelor începe să ramburseze împrumutul de 5 miliarde de euro contractat de la Comisia Europeană în 2009.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO