♦ Guvernele din 2021 au mai adăugat 77 mld. lei la datoria publică. Direcţia datoriei e doar în sus, dar limita nu este cerul. ♦În faţa viitoarei presupuse nebunii de acum cinci ani, nebunia de azi – pandemia, războiul – au ajuns o normalitate.
Datoria publică a României a ajuns la final de 2021 la 577 mld. lei, adică 48,9% din PIB, mai mare cu 77 de mld. de lei faţă de finalul lui 2020. Datoria a crescut şi ca pondere în PIB, în ciuda faptului că PIB-ul a crescut puternic, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.
„În ciuda creşterii economice înalte, datoria a continuat să crească. În faza de creştere economică, în mod normal, datoria trebuie să scadă. Suntem obligaţi să reducem deficitul bugetar, aici este presiunea cea mai mare pe datoria publică. La deficit bugetar de 6-7% din PIB, concluzia este clară: direcţia datoriei este doar în sus”, comentează datele Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.
Faţă de media europeană, datoria României, raportată la dimensiunea economiei este mică: sub 50% din PIB, faţă de alte state europene, precum Grecia sau Italia, care au peste 150% datorie publică în PIB. Da, aşa este, spune Ionuţ Dumitru, dar dimensiunea datoriei publice trebuie văzută prin lentila adâncimii sistemului bancar românesc, prin comparaţie cu sistemele bancare europene.
„Noi avem active bancare cam de 50% din PIB, iar media europeană este de peste 250% din PIB, deci de 5 ori mai mare. Datoria publică este la jumătate faţă de media europeană, dar gradul de intermediere financiară, sistemul financiar este de 5 ori mai mic. Asta arată că datoria noastră publică este de fapt mare, raportată la adâncimea mică a sistemului financiar din România”, explică el.
Acest lucru se vede cel mai bine în ponderea titlurilor de stat în totalul activelor bancare. În România este de 25%, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană. Sistemul bancar este principalul cumpărător de titluri de stat în România.
„Concluzia mea este că datoria publică nu mai este mică, dată fiind capacitatea limitată de absorbţie dată de adâncimea pieţelor financiare din România, prin comparaţie cu alte state europene”, mai spune Ionuţ Dumitru.
Cu toate că economiştii spun că datoria publică a României deja este mare, având în vedere perspectivele de cheltuieli din următoarea perioadă, ea nu poate decât să crească. Deficitul bugetar trebuie ajustat însă urgent, pentru că el este principalul motiv al creşterii datoriei publice, spune Ionuţ Dumitru şi adaugă că şi finanţarea va fi mai scumpă în perioada următoare.
„Avem constrângerea finanţării în care discutăm de un mediu cu inflaţie mare, în creştere, şi dobânzile cresc. Ne îngustează şi mai mult spaţiul fiscal, pentru că dobânzile încep să crească. Fiecare punct de dobândă în plus are un impact major pe componentă de cheltuieli de dobânzi.“
Datoria publică a României a crescut constant în termeni nominali în ultimii ani. Cu toate acestea, ca pondere în PIB, în perioada 2015-2019 a scăzut, de la vârful de 39,4% din PIB din 2014, la 35,3% din PIB la final de 2019.
Începând cu anul 2020, odată cu creşterea uriaşă a cheltuielilor şi stagnarea veniturilor statului, datoria publică a explodat la 47,4% din PIB la final de 2020, adică 500 de miliarde de lei, un plus de 128 de miliarde de lei într-un singur an. În 2021, datoria publică a mai făcut un salt de 77 de miliarde de lei. Dar ca pondere în PIB a crescut doar cu
1,5 puncte procentuale, pentru că economia a crescut foarte mult faţă de 2020. Diferenţa majoră din 2021, însă, a fost că veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 18% faţă de 2020, pe fondul unei creşteri a PIB de 12,5% în termeni nominali. De asemenea, nu trebuie uitată inflaţia care a umflat PIB-ul nominal, dar şi veniturile statului, toate acestea fiind factori care ar fi trebuit să mai ţină în frâu creşterea datoriei publice.
