Necesarul mare de finanţare al statului a determinat anul trecut un salt al datoriei publice spre 40% din PIB, însă ritmul de creştere s-a mai temperat comparativ cu anul 2010. În primele zece luni din 2011 datoria publică a urcat cu 17 mld. lei (4 mld. euro), adică o creştere de aproximativ 400 mil. euro pe lună, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2010 creşterea a fost de 35 mld. lei (8 mld. euro). Datele publicate de Ministerul Finanţelor pentru anul 2011 s-au oprit la luna octombrie. Creşterea datoriei în primele zece luni din 2011 a fost de aproape 9%, până la 211,5 mld. lei. Datoria guvernamentală externă a ajuns în septembrie la 22 mld. euro, în timp ce datoria externă totală era de 97,9 mld. euro, potrivit datelor BNR.
Ziarul Financiar a solicitat analiştilor pre viziuni legate de evoluţia datoriei publice în următorii 5 ani în conexiune cu diferite scenarii privind creşterea economică, inclusiv varianta recesiunii şi cea a unei creşteri economice medii anuale de peste 4%.
"Datoria publică va avansa, în continuare, în următorii 5 ani, însă ritmul de creştere va încetini datorită conduitei restrictive a politicii bugetare, care nu va mai depăşi limita de deficit de -3% din PIB. În următorii 5 ani, România va trebui să înregistreze creşteri economice reale medii de minim 2% an/an pentru a-şi menţine datoria publică sub 40% din PIB, considerând că targetul de deficit bugetar de -3% din PIB după standardele ESA95 este respectat în fiecare an", a comentat Melania Hăncilă, economistul- şef al Volksbank.
Analiştii Volksbank au construit un model econometric luând în considerare datele după standardele ESA95 datorită unei baze de date extinse a Eurostat comparativ cu INS şi pentru comparabilitate cu celelalte state europene. Pe metodologia europeană ponderea datoriei publice în PIB este mai mică comparativ cu datele cash, în timp ce deficitul bugetar este mai mare.Dacă avansul mediu al PIB este de 2% până în 2016, atunci datoria publică va continua să crească lent, aproximativ cu un punct procentual pe an, în condiţiile unui deficit bugetar mediu de 2,5% din PIB, însă va rămâne uşor sub pragul de 40% din PIB, a explicat Hăncilă.
Ea apreciază că România va trebui să înregistreze creşteri economice de minim 3% în medie în următorii 5 ani coroborate cu un deficit bugetar mediu de maxim 2,5% din PIB pentru a reuşi să-şi reducă treptat datoria publică ca pondere din PIB. Datoria publică ar putea depăşi 60% din PIB în următorii 5 ani, doar dacă România va înregistra creşteri economice medii negative pe parcursul celor 5 ani şi/sau va depăşi în mod constant limita de deficit bugetar, ceea ce ar atrage penalităţi şi din partea investitorilor care vor majora primele de risc, solicitând dobânzi superioare celor practicate până în prezent, în opinia economistului-şef al Volks bank.
Şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, susţine că dacă Guvernul îşi va menţine angajamentul asumat pentru reducerea deficitului bugetar şi economia nu va reintra în recesiune, probabil că datoria publică se va stabiliza la sub 40% din PIB.
"În cel mai probabil scenariu, dobânzile la datoria publică vor scădea, creşterea economică va fi pozitivă, cursul de schimb nu se va deprecia, iar soldul primar al bugetului va deveni pozitiv dacă Guvernul reduce deficitul total sub 1,5-2% din PIB, ceea ce va ajuta la stabilizarea şi chiar la reducerea datoriei publice ca procent din PIB în anii următori", a explicat Dumitru.
Printre factorii care pot influenţa evoluţia datoriei publice (ca procent din PIB) pot fi amintite creşterea economică reală, deflatorul PIB, deficitele bugetare primare, dobânda la datoria publică internă şi externă, structura pe valute a datoriei sau evoluţia cursului de schimb.
Dumitru crede că datoria publică va creşte, în principiu, dacă vom reintra într-o recesiune profundă şi prelungită, dacă deficitele bugetare se vor reinflama sau dacă dobânzile la datoria publică vor creşte rapid sau într-o combinaţie a celor trei factori importanţi - creştere economică, dobândă şi deficit primar al bugetului.
Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank se aşteaptă la creşterea datoriei publice, ca volum şi la o reducere a ponderii în PIB, fără a atinge nivelul de 40%.
"Cred că un scenariu plauzibil este cel în care creşterea economică accelerează de la 1,4% în 2012 la 3,5% - 4% peste 5 ani. Nu văd datoria publică crescând mai repede decât PIB din cauză că sursele de finanţare vor fi limitate. Cred că o politică fiscală prudentă, cu deficite de sub 3% din PIB i-ar permite României să se finanţeze mai uşor pe pieţele externe", a afirmat Bucşa.
El anticipează că dobânda la datoria publică s-ar putea reduce dacă deficitele rămân sub 3% din PIB, dacă va accelera uşor creşterea economică şi dacă apetitul pentru risc al investitorilor străini se va îmbunătăţi. Privind evoluţia spread-urilor CDS, Bucşa observă că riscul suveran al României s-a deterioarat mai lent decât în cazul celorlalte ţări din regiune, ceea ce înseamnă că investitorii străini nu văd riscuri idiosincratice în cazul României, ci sunt îngrijoraţi de efectele contagiunii de la problemele din zona euro.
În viziunea economistului-şef al UniCredit Ţiriac Bank, este foarte puţin plauzibil scenariul ca datoria publică să se apropie de 60% din PIB din cauza lipsei surselor de finanţare a unor deficite atât de mari (excluzând ipoteza dominanţei fiscale).
Teoretic, România mai are loc să-şi majoreze datoria până la atingerea plafonului de 60% din PIB, considerat până nu de mult un standard sănătos în Europa, potrivit criteriilor de la Maastricht, însă problema este accelerarea ritmului de creştere şi direcţionarea banilor preponderent către cheltuieli curente cu pensii, salarii, bunuri şi servicii, în timp ce cheltuielile cu investiţiile rămân la un nivel extrem de redus. Situaţia este agravată de faptul că structura datoriei are o componentă mare pe termen scurt, care este mai volatilă.
Ce a spus preşedintele Traian Băsescu despre datoria României
- România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor dintre statele UE (publică şi privată);
- Totalul datoriilor este de 97,9 mld. euro, dintre care 22 mld. euro datorie publică;
- Românii au fiecare, în "spatele" lor, 4.570 de euro datorie, incluzând şi datoria privată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
