Eveniment

Datoria publică a explodat în primele 5 luni din an, ajungând la 428 mld. lei. Analiştii economici: Datoria publică în PIB va continua să crească. Acum ies la suprafaţă vulnerabilităţile finanţelor publice şi datoria creşte puternic

Datoria publică a explodat în primele 5 luni din an, ajungând la 428 mld. lei. Analiştii economici: Datoria publică în PIB va continua să crească. Acum ies la suprafaţă vulnerabilităţile finanţelor publice şi datoria creşte puternic

Autor: Răzvan Botea

01.08.2020, 21:29 2744

Datoria publică a României a urcat la 428,3 mld. lei în primele cinci luni ale anului, în creştere cu 55 mld. lei faţă de cât era la finalul lui 2019 şi a ajuns la 39,9% din PIB.

Datoria publică a României a urcat în primele 5 luni din an la 428,3 mld. lei, în creştere cu 55 mld. lei faţă de nivelul de la finalul anului 2019. Ca pondere din PIB, datoria publică a României a ajuns la 39,9%. Analiştii economici consultaţi de ZF sunt de părere că datria publică va continua să crească, pe măsură ce deficitul bugetar va urca în 2020 şi nici nu sunt perspective de scădere a acestuia în 2021.

„Dinamică ascedenta se va menţine şi în anii următori, pentru că deficitele vor rămâne mari, pentru că nu le poţi corecta într-o peri­oada scurtă, iar dina­mică economică va rămâne destul de slabă. Dinamica datoriei va creşte“, a declarat pentru ZF Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.

Aurelian Dochia, analist economic, este de părere că cel puţin în următorii 2-3 ani datoria publică a României va continua să crească şi va rămâne la un nivel de peste 40% din PIB.

„Nu există niciun scenariu în care să putem să credem că datoria se va diminua în anii următori. Vom avea cel puţin 2-3 ani în care datoria va continuă să crească. Dacă până acum spuneam că se va menţine sub 40% din PIB, vom discuta de un nivel al datoriei de peste 40%. Este încă mult sub nivelul de 60% pe care îl impun tratatele europene, iar România stă încă foarte bine in comparaţie cu majoritatea ţărilor europene la acest capitol“, a declarat Aurelian Dochia.

Ultimele date ale Eurostat arată că datoria guvernamentală a României este sub 40% din PIB, nivelul fiind unul dintre cele mai bune din Uniunea Europeană. Spre comparaţie, Grecia are o pondere a datoriei publice în PIB de aproape 180%, în vreme ce Italia are o datorie guvernamentală de 140% din PIB. Media europeană se află la aproape 80% din PIB. Cu toate acestea, în primul trimestru al anului România a înregistrat a doua cea mai rapidă creştere a datoriei publice din Uniunea Europeană, de 3,6 puncte procentuale ca pondere din PIB, după metodologia europeană.

Tratatul de la Maastricht permite statelor membre un nivel al datoriei publice de până la 60% din PIB. Cu toate acestea, economiştii sunt de păree că, pentru o economie ca a României, datoria publică ar trebui să fie la maxim 45% din PIB.

„Există un prag în care datoria publică devine o povară pentru dezvoltarea econo­mică. Pentru ţările dezv­oltate, acest prag este undeva la 90% din PIB, însă pentru ţările mai puţin dezvol­tate, aşa-zisele economii emergente, pragul este semnificativ mai mic. Banca Naţională a României estima pentru România acest prag undeva între 40 şi 45% din PIB“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Aurelian Dochia crede că nivelul de datorie publică considerat sănătos va creşte până spre 50% in PIB pentru o economie ca a României: „Până anul trecut se spunea că undeva la 45% începe să devină periculos nivelul datoriei. În acest moment hotarele se schimbă, ceea ce acum câţiva ani era considerat prudent şi înţelept acum nu mai este privit la fel. Cred eu că vom putea discuta şi de 50% din PIB datorie.“

Datoria publică a României a crescut ca valoare nominală în perioada 2015-2019, însă ca pondere în PIB a scăzut, odată ce economia României a cunoscut creşteri în aceeaşi perioadă. În 2015 datoria publică însuma 269 mld. lei (37,8% din PIB), în vreme ce la finalul anului 2019 datoria publică de 373 mld. lei înseamna 35,2% din PIB-ul de 1.053 mld. lei. Guvernul mizează pe un PIB de 1072,8 mld. lei pentru 2020.

„Noi trebuia să avem deficite foarte mici în perioada de ascensiune economică, pentru a reduce semnificativ datoria publică şi a reface ceea ce numim spaţiu fiscal. La noi datoria publică a scăzut de la aproape 40 la 35 în perioada de boom, dar trebuia să fie de mai mare amploare acea scădere. După 2015 când au crescut deficitele bugetare, faptul că a crescut economia a mascat evoluţia datoriei publice, iar acum s-a văzut că, la un şoc, datoria publică creşte foarte repede. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în criză economică anterioară“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

razvan.botea@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO