Eveniment

O datorie pentru copii şi nepoţi. România a mai adăugat 5 miliarde de lei la datorie în ianuarie 2021: datoria publică a ajuns la 503,6 mld. lei, adică 47,8% din PIB. Finanţele rostogolesc datoria an de an, însă la un moment dat vine scadenţa

O datorie pentru copii şi nepoţi. România a mai...

Autor: Răzvan Botea

18.03.2021, 00:05 1709

De la începutul crizei, România a adăugat 111 mld. lei la datoria publică, o creştere de 28% faţă de februarie 2020.

Datoria publică a României a ajuns la 503,6 mld. lei, adică 47,8% din PIB în ianuarie 2021, mai mult cu 5 mld. lei faţă de decembrie 2020, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. România a mai adăugat de la începutul crizei 111 mld. lei la datoria publică, adică o creştere de 28%, de la 392,6 mld. lei la 503,6 mld. lei.

Nivelul datoriei publice ca pondere în PIB a ajuns la 47,8%, peste nivelul de avarie indicat de analiştii economici, de 40-45% din PIB, pentru o economie ca a României, dar sub nivelul de 60% din PIB, impus de tratatele europene.

Laurian Lungu, profesor de economie şi cofondator al Consilium Policy Advisers Group, spune că  este greu de definit o limită de la care datoria publică să devină nefinanţabilă, în condiţiile în care pandemia a adus creşterea datoriei publice în toate ţările. „Este greu să defineşti această limită, pentru că totul s-a mişcat în sus. Înainte era acel criteriu de la Maastricht, acum nu s-a mai amintit de el, pentru că pentru toate statele 60% datorie publică în PIB a devenit un vis”, este de părere Laurian Lungu.

România a pornit, faţă de alte state din UE, de la un nivel mai mic al datoriei publice în criză. Cu toate acestea, datoria publică a României a crescut mai accelerat. Economia României a acumulat deficite în perioada de creştere economică, explică Laurian Lungu, şi implicit datorie publică, iar când s-a declanşat şocul generat de pandemie, datoria publică practic a explodat.

„Aici sunt nişte erori de politică economică făcute de-a lungul anilor. Lucrurile nu se întâmplă peste noapte, datoria publică nu creşte peste noapte, decât în cazul unui şoc, cum a fost COVID-19, dar anul următor majoritatea statelor îşi vor reveni. Noi, de exemplu, care am început criza cu un deficit bugetar de 4,6%, practic de acolo ni se trage.”

Comisia Europeană avertiza, într-o scrisoare trimisă Ministerului de Finanţe la începutul lui 2021, că, în lipsa unor măsuri, datoria publică a României va ajunge în 2027 la 100% din PIB, care va fi un nivel nefinanţabil. Situaţia devine cu atât mai complicată cu cât în următorii 10-15 ani trebuie să iasă la pensie câteva milioane de angajaţi din generaţia decreţeilor, care va pune o presiune mare pe sistemul public de pensii. Laurian Lung este însă de părere că aportul tehnologiei va reduce nevoia de capital uman şi lucrurile se vor echilibra.

„Ne uităm pe tendinţele demografice şi vedem ce se întâmplă. Economia reacţionează, vedem un grad ridicat de automatizare, aportul tehnologic va fi masiv. Noi aveam oricum un dezechilibru, nu mai vorbim de pensionarea decreţeilor. Este deja un dezechilibru, dar speranţa este ca avansul tehnologic să crească aportul capitalului în PIB şi să nu mai ai nevoie de atât de multă forţă de muncă.”

România nu este încă la nivelul altor state membre, care au mult peste 60% datorie publică în PIB. Grecia şi Italia au peste 150% datorie publică, în vreme ce Germania are o datorie publică de peste 70% din PIB. Problema este însă că celelalte state membre vor intra, începând de anul acesta într-un proces de ajustare, pe când, în cazul României situaţia este mai dificilă.

„Pentru România va fi greu să se oprească (creşterea datoriei publice – n. red.), pentru că nu e o ţară care să aibă atât de multe resurse, companii mari care să echilibreze şocul. Practic va trebui că datoria publică să fie ţinută sub control. Ideea este că datoria publică să crească mai puţin decât PIB-ul.”

Datoria veche se rostogoleşte an de an, însă la un moment dat vine scadenţa. Finanţele au plătit anul trecut 14 mld. de lei pentru dobânzi, mai mult cu 19% faţă de cât s-au plătit dobânzi în 2019.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO