Jeffrey Franks, seful misiunii de evaluare a acordului cu FMI pentru Romania, nu a scos ieri nicio vorba despre privatizare, in conditiile in care in toata istoria relatiilor Romaniei cu FMI programele cereau in primul rand privatizarea si restructurarea companiilor de stat cu pierderi si apoi vorbeau de deficite bugetare.
Admitand practic ca aceasta criza a fost provocata de pietele financiare occidentale, in inima carora se afla chiar FMI, Franks a fost ieri foarte indulgent si chiar a avut cuvinte de lauda pentru multe din actiunile Guvernului roman, chiar daca nici una din reformele anuntate la inceputul anului nu a fost declansata.
Actualul acord cu FMI este complet diferit fata de toate acordurile pe care Romania le-a incheiat cu institutia financiara internationala, inclusiv cel de dinainte de 1990. FMI a acceptat de data aceasta toate solicitarile autoritatilor si a lasat la latitudinea lor de unde sa taie la cheltuieli 1 miliard de euro pentru a se incadra in 2009 intr-un deficit bugetar care a rezultat urias: 7,3% din PIB.
A acceptat inclusiv ca 1,75 miliarde de euro din totalul imprumului de 13 miliarde de euro, care era adresat initial rezervelor BNR, sa mearga direct la bugetul de stat pentru a sustine plata salariilor si pensiilor, absolut neobisnuit in istoria FMI.
FMI nu mai vorbeste de privatizare. Cum sa mai vorbesti despre privatizare cand in ultimul an cele mai mari banci private din lume au fost salvate cu bani publici?
In 1998, unul din cei mai grei ani de dupa 1990, FMI mergea in negocieri pana la cel mai mic detaliu: punea Guvernului pe masa o lista de intreprinderi de stat cu pierderi care trebuiau inchise. Oamenii de la combinatul chimic din Valea Calugareasca, aflat azi in ruina, blocau atunci calea ferata.
Tractorul Brasov, Bancorex - erau gauri negre si trebuia lichidate, cerea FMI insistent. Zece ani mai tarziu, Statele Unite, Marea Britanie, Franta, Olanda - cei mai mari actionari ai FMI, injecteaza zeci de miliarde de euro in banci si asiguratori ca Citibank sau AIG si companii auto ca General Motors pentru a le mentine pe picioare.
Anecdotic, insasi conferinta de presa a FMI de ieri a avut loc in cladirea sucursalei din Romania a Royal Bank of Scotland, salvata de statul britanic cu zeci de miliarde de lire sterline.
Zece ani mai tarziu, Romania nu mai are niciun producator de tractoare, taranii ara cu calul la 20 de kilometri de Bucuresti, iar sistemul bancar este in intregime in mainile strainilor, in afara de doua banci, CEC si Eximbank, pe care oficialii le utilizeaza ca surse de sinecuri pentru rudele apropiate sau consilierii lor. Cum explica Fondul ca a cerut Romaniei ceea ce chiar actionarii sai majoritari nu aplica, adica inchiderea intreprinderilor cu pierderi si vanzarea lor in orice conditii?
Jeffrey Franks pare derutat si pareaza cu ce are la indemana: „Nu pot sa raspund in locul d-lui Timothy Geithner (secretarul de stat pentru finante american - n.red.). Intrebati-i pe cei de la Washington ce politici au. SUA sunt numai unul din actionarii nostri".
Apoi revine: „Dar stiu ca aveti o banca de stat, CEC, care se prezinta foarte bine acum".
Da, dar CEC are 3% din activele bancare. „Si sistemul bancar in intregime este intr-o stare buna in acest moment. Asta arata succesul programului cerut de FMI acum 10 ani. In alte state unde nu au fost aplicate astfel de programe, sunt mari probleme cu bancile", sustine Franks.
Dar fara nicio banca locala puternica si cu o economisire interna slaba, toata finantarea economiei depinde de bani externi, privati sau publici.
Insa FMI a gasit o solutie, anuntata in martie anul acesta - un acord tripartit banci straine-FMI-statul roman pentru mentinerea finantarilor externe, la fel de neobisnuit ca tot ce tine de acest imprumut gigant cu FMI.
La acord participa noua mari banci straine, care detin 70% din sistemul bancar.
Publicul nu are niciun fel de informatie in date, ci numai fraze de angajament, dar Franks da asigurari ca bancile straine prezente pe piata romaneasca si-au mentinut expunerea pe Romania si o vor face in continuare.
Insa datele Bancii Nationale arata ca datoria externa privata pe termen scurt, mediu si lung a scazut cu 3 miliarde de euro intre decembrie 2008 si mai 2009, de la 56 de miliarde de euro la 53 de miliarde de euro. Mai mult, de cand a inceput criza, adica din septembrie 2008, datoria privata externa, deci expunerea bancilor si multinationalelor pe Romania, a scazut cu 5 miliarde de euro.
Deci bancile straine si-au luat banii acasa, cum arata datele, sau i-au lasat in Romania, asa cum spun frazele din comunicatele FMI, care insa nu indica nicio cifra? Jeffrey are trei raspunsuri, nu unul, la intrebare.
„Noi va putem spune despre ceea ce s-a intamplat intre martie 2009 si pana in prezent. Si exista fluctuatii in finantare. Si mai mult, datele de la BNR nu reflecta in totalitate expunerea bancilor straine pe Romania. Exista finantari de la entitati offshore care apar in alte rapoarte publice, nu in cel pe care il citati", sustine Franks.
Pentru prima data, un oficial al celei mai puternice si credibile institutii financiare internationale vorbeste de institutii offshore ca un posibil raspuns la nevoia de finantare a unei economii care se usuca fara credite.
Dar cine masoara aceste fluxuri offshore? Ce indicator exista pentru a masura daca bancile se tin sau nu de cuvant privind expunerea pe Romania? Este ultima intrebare la care raspunde Jeffrey Franks inainte de a inchide usa biroului sau, urmarit de jurnalisti, dupa cea mai importanta conferinta de presa din 2009. Este deja agasat. „Vom urmari sa construim un astfel de indicator. Nu-l avem deocamdata."
Pe ce insista FMI pe termen mediu si lung
- legea unica de salarizare a bugetarilor (simpla, transparenta, sa conduca la reduceri de cheltuieli, „aceiasi bani pentru aceeasi munca")
- reforma pensiiilor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
