Eveniment

De ce a fost rău când a fost majorată TVA şi nu este bine când ar urma să fie micşorată?

De ce a fost rău când a fost majorată TVA şi nu este bine când ar urma să fie micşorată?

Autor: Iulian Anghel, Cristina Stoian

21.10.2010, 23:59 101

Când TVA a fost majorată, în vară, de la 19% la 24% acest lucrus-a văzut două luni mai târziu în preţuri. Oamenii de afa­ceri aureacţionat pe măsură. Majorarea TVA va con­duce la creştereapreţurilor, la inflaţie, la şomaj şi evaziune fiscală, au susţinutei, ceea ce de altfel se şi întâmplă.

Un prim efect îl va reprezenta creşterea cu minimum 5% a preţurilorîn industria alimentară, susţinea atunci Sorin Minea, preşedintelepatronatului din industria alimentară Romalimenta: "Toate preţurilevor creşte cu minimum 5%. Acum avem cea mai mare TVA din Europa laindustria alimentară". Preşedintele patronatului Rompan, AurelPopescu, afirma: "Această creştere a TVA nu este un element decost, ci o taxă adăugată, pe care nu o pot suporta producătorii,care oricum sunt la limita de cost". Viorel Micula, proprietarulgrupului de firme European Drinks, susţinea: "Toate taxele carecresc trebuie suportate de cineva. Cine altcineva să le suporte,dacă nu consumatorul final?". Analiştii economici au mers peaceeaşi linie. Acum, unii dintre aceştia au pus sub semnulîndoielii beneficiile reducerii TVA. Cum se explică?

Creşterea preţurilor produselor alimentare în septembrie a dusinflaţia anuală la 7,77%, un maximum al ultimilor doi ani, iaracest lucru a fost pus nu doar pe seama unui an agricol mai modest,ci şi pe seama majorării TVA. Însă şi la bugetul de stat acestlucru s-a simţit.
Încasările din TVA s-au ridicat în august, cea de-a doua lună încare s-a aplicat TVA de 24%, la 3,6 mld. lei (850 mil. euro), încreştere cu 9,4% faţă de nivelul de 3,2 mld. lei din iulie. Faţă deaugust 2009, creşterea a fost de 40%.
O diminuare a TVA la produsele de bază va conduce la o diminuare aveniturilor bugetare pentru că administraţia se va confrunta cu ocreştere a cererilor de rambursare a TVA. ZF a calculat aceastăpierdere la 800-850 mil. euro anual, în vreme ce Guvernul estimeazăpierderile bugetare la aproximativ 460 mil. euro.
Însă, până la urmă, acest lucru nu este benefic pentru cumpărătorîntrucât ar trebui să conducă, teoretic, la scăderea preţuriloralimentare şi, pe cale de consecinţă, la stimularea consumului carese va vedea în încasările din TVA?

Majoritatea ţărilor din UE practică o TVA redusă la alimente.România are TVA redusă la 9% la medicamente şi carte şi o TVA de 5%la locuinţele cu preţuri sub 380 mil. lei cumpărate de lapersoanele juridice.
"Nu este niciodată rău când scad taxele în momentul în careserviciile publice funcţionează normal. Însă, la noi, lucrurilestau altfel şi cel mai important impact va fi asupra deficituluibugetar. Acele scăderi la buget trebuie completate din altă parte.Este adevărat, chestiunea cu taxele diferenţiate se practică pestetot în lume. Dar astfel de sisteme perturbă echilibrul şi duc ladisfuncţionalităţi", susţine analistul economic Aurelian Dochia. Eldă exemplul anilor '90, când statul controla preţurile la alimenteîn vreme ce alte preţuri erau liberalizate: "Taxele diferenţiateconduc la un comportament deviant. În anii '90 oamenii cumpăraupâine şi o dădeau la animale pentru că era mai ieftină decâtfurajele care aveau preţurile liberalizate. Nu spun că se va ajungechiar aici, pentru că depinde în ce măsură o scădere a TVA se vareflecta şi în preţuri. Foarte probabil unii vor prefera să menţinăpreţurile şi să-şi rotunjească veniturile".
Pe de altă parte, afirmă analistul, Franţa sau Germania practică oTVA redusă la alimente, dar această piaţă reprezintă doar 10-12%din PIB, în vreme ce în România ea este cea mai importantă sursă devenit a bugetului: "Când ponderea este mică, impactul este minor.Mai apoi, o diferenţiere de taxare, dacă va avea efecte pozitiveasupra consumatorului, se va răsfrânge şi asupra producătoruluipentru că nu toate, ci doar unele industrii sunt avantajate. Pânăla urmă, depinde ce fel de politică vrei să ai şi ce industrii săîncurajezi. Vrei să avantajezi agricultura? Agricultura a fostmasiv subvenţionată, dar nu a progresat deloc. Sigur, în Parlament,s-a votat cu gândul la electorat care aplaudă astfel de măsuri, darnimeni nu vede consecinţele negative care sunt mai puţin vizibile.Deficitul bugetar? Nu este treaba noastră!" Observaţii similare aufăcut şi economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, şi economistul-şefal ING, Nicolaie Chideşciuc.

Oamenii din industria de profil: reducerea TVA, o gurăde oxigen
Oamenii din industria de profil cred însă altceva. "Lipsa dereacţie din industria alimentară e dată de neîncredere, pentru cănimeni nu-şi face calcule acum că această lege va intra învigoare", spune Raul Ciurtin, preşedintele producătorului delactate Albalact, cel mai mare jucător cu capital românesc dinindustria laptelui, estimată la un miliard de euro anual.
Ciurtin explică însă că reducerea TVA-ului la alimentele de bază la5% ar însemna o reînviere a consumului de alimente, ar ajutaputerea de cumpărare "afectată grav" de climatul actual.
Mai mult, acţionarul producătorului din Alba Iulia explică faptulcă preţurile ar coborî în urma unei astfel de decizii, mai ales căşi în prezent majoritatea producătorilor apelează foarte des lapromoţii pentru a-şi menţine cât de cât stabile volumele devânzări. "Scăderea consumul i-a făcut pe mulţi producători să-şicrească ritmul promoţiilor."
Şi Radu Timiş, care deţine alături de soţia sa afacerea CrisTim,cel mai mare producător local de mezeluri, spune că reducerea TVAla alimentele de bază ar fi o "mică speranţă dată oamenilor" şiconsideră că nici statul nu va pierde atât de mult cum seanticipează din această măsură. "Ar putea scoate la lumină piaţaneagră, care se ştie că este peste 50% din exact pieţele pe care sedoreşte aplicarea acestei taxe. În plus, să ne uităm şi cât esteTVA-ul în celelalte state europene la alimentele de bază", afirmăTimiş.
Grigore Horoi, vicepreşedintele Agricola Internaţional, una dintrecele mai importante companii din industria cărnii de pasăre, spunecă există o presiune foarte mare pe industria alimentară pentru cănu se mai primesc subvenţii; "Când se primeau subvenţii, preţurilela raft, care aveau TVA de 19%, erau cu 25% mai mici decât mediaeuropeană. Practic, subvenţia se ducea la raft. Acum a dispărutsubvenţia şi producătorii au fost nevoiţi să ţină cât mai reduspreţul. Dacă s-ar fi aprobat diminuarea TVA, ceea ce ar fi fost oadevărată minune, efectele s-ar fi văzut în dispariţia evaziunii,în creşterea consumului". Horoi crede că resursele atrase la bugetca urmare a creşterii con­sumului ar fi echivalat pierderile dindiminuarea TVA: "De diferenţa asta de TVA avea nevoie industria, arfi fost ca o gură de aer. Preţurile nu ar fi scăzut, dar o partedin acest procentaj s-ar fi reflectat în men­ţinerea preţurilor. Încondiţiile actuale vor mai rămâne doi-trei pro­ducători. Mai puţinăproducţie înseamnă automat preţuri mai mari, iar asta se va vedeaîn piaţă începând din prima jumătate a anului viitor. Ne vom daseama că nu am gestionat o industrie în care s-a investit foartemult".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO