PIB-ul pe trimestrul 1 al anului 2018 a crescut cu doar 4% în conditiile în care, pentru tot anul, creşterea economică bugetată de guvern este de 5,2%, iar Comisia de Prognoză a dat chiar 6,1% creştere a PIB.
Frânarea creşterii faţă de 6,9% anul trecut i-a luat prin surprindere chiar şi pe cei mai pesimişti analişti care oricum erau la 4,5 – 5% estimare de creştere pentru anul acesta.
Ce se întâmplă în economie? Este o conjunctură şi va reveni pe un traseu de plus 5% creştere, sau avem de a face cu o inversare de trend şi o aterizare dură?
Criticii măsurii BNR, de creştere a ratei de referinţă de trei ori anul acesta, de la 1,75% la 2,5%, spun că banca centrală a greşit apăsând prea tare pe pedala de scumpire a creditării.
Pe de altă parte, adepţii unei politici monetare dure pentru a stăpâni inflaţia sunt de părere că este încă prea mică această dobândă de 2,75%, având în vedere că inflaţia este 5%.
Cert este că o combinaţie de factori interni şi externi face ca situaţia economică a României să nu mai fie atât de bună precum se aştepta guvernul.
Factori externi
1. Întărirea politicii monetare de către FED a provocat o retragere masivă de capitaluri de pe pieţele internaţionale. Pieţele de la periferie, Brazilia, Turcia, Rusia, precum şi cazul României, au de suferit în momentul în care investitorii primesc randamente de 3% la 10 ani la bonduri emise de cea mai puternică economie a lumii, SUA. Practic, economia americană a cam ieşit din ciclul de quantitative easing, instrument prin care a fost aruncată o lichiditate enormă în piaţă pentru a readuce creşterea PIB. Situaţia Argentinei, care în urmă cu două săptămâni a trebuit să ridice dobânda de la 25% la 40% pentru a face faţă retragerilor masive de capital este ilustrativă pentru cutremurele care se produc la periferie în momentul în care banii încep să ranflueze înapoi spre centrul financiar al lumii, Wall Street. Această situaţie a creat tensiune pe leu încă de acum şase - opt luni, forţând Banca Naţională să intervină în apărarea monedei naţionale.
2. Războiul comercial pe care l-a început Donald Trump a dus la o stare de neîncredere în fluxurile comerciale internaţionale. Lumea de business internaţională este astăzi determinată de următorul circuit: Germania exportă echipamente industriale în China, China exportă bunuri în America, iar Statele Unite trăiesc din exporturile de servicii. România este în siajul acestui circuit, iar orice slăbire a vitezei fluxurilor de bunuri de pe acest circuit, determinat de eventuale tarife discreţionare pe care încearcă Trump să impună la importurile de oţel sau de automobile, imediat frânează şi comenzile locale, care se văd în micşorarea ritmului de creştere al exportului românesc. Producţia industrială, care este determinată de evoluţia exporturilor, a avut o creştere surprinzătoare de doar 1,2% în martie 2018, faţă de martie 2017, în condiţiile în care pe primele două luni creşterea a fost de 7,9%.
Factori interni
1. Creşterea ROBOR şi a cursului i-a determinat pe oameni să consume mai puţin. Cel mai important semnal de alarmă este însă scăderea cu 25% a construcţiilor rezidenţiale în primele trei luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Trebuie amintit că în 2017 numărul de locuinţe rezidenţiale nou construite crescuse cu 67% faţă de perioada anterioară. Este posibil ca dezvoltatorii de apartamente să fi intrat într-o perioadă de stocuri pentru că oamenii nu s-au mai îngrămădit să cumpere ceea ce s-a produs anterior, de aceea au oprit lucrările. Totuşi, aici intră şi iarna care a fost diferită faţă de anul anterior. Luna martie a fost practic blocată din cauza zăpezilor şi a zilelor libere. Se va vedea în datele pe aprilie şi mai dacă a fost o chestiune conjuncturală sau nu. De obicei, prima achiziţie care este tăiată de pe listă, în momentul în care oamenii au dubii cu privire la viitor, este achiziţia unei noi locuinţe. Construcţiile au scăzut în T1 cu 2% în condiţiile în care pentru tot anul este aşteptată o creştere de 8%.
2. Preţul combustibilului şi al energiei în creştere cu 20% an la an a dus la scăderi de activitate în multe sectoare ale economiei în termeni reali. Astfel, transporturile, care derulează afaceri de circa 5% din totalul afacerilor din România, au o creştere de doar 1,4% în martie an la an, faţă de 8% anul trecut. Nu este de mirare că un mare comerciant de carburant cu afaceri de 100 de milioane de euro, Rottco Consult, şi-a anunţat intrarea în insolvenţă chiar în această săptămână. Transporturile sunt un sector economic foarte competitiv, iar creşterea costurilor cu combustibilul peste estimări, în condiţiile în care asta reprezintă 70% - 80% din structura de cheltuieli îi scoate imediat pe jucătorii mai puţin profitabili din piaţă. Aceştia nu plătesc la timp şi iată cum apar insolvenţele comercianţilor de combustibil. Ca şi vânzarea de locuinţe, transportul este unul din cele mai sensibile sectoare ale economiei în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice.Imediat ce trec mai puţine camioane pe Valea Prahovei sau pe Valea Oltului trebuie să te aştepţi că perioada următoare nu va fi o perioadă chiar bună în economie. De altfel, criza mondială din 2008 a fost anunţată cu şase luni înainte, de indicele transportului maritim, Baltic Dry Index care scăzuse cu 70% în câteva luni ca urmare a neîncrederii consumatorilor şi a scăderii comenzilor.
Ca urmare sunt patru motive pentru care creşterea economică a fost mai mică decât cea aşteptată: FED, Trump, ROBOR, combustibil.
Sigur că toate se leagă între ele şi au diverse interdependenţe.
Însă, este necesară o mare atenţie în perioada următoare la cheltuieli, pentru că dacă merg în ritmul la care au evoluat în ultimele trei luni, de plus 20% faţă de anul anterior, va fi nevoie de ajustări dure mult mai devreme decât ne aşteptam. Banii nu ies, iar pieţele financiare internaţionale abia aşteaptă o victimă, abia aşteaptă o ţară care să iasă din rând cu deficite bugetare mari şi datorii externe care nu s-au diminuat deloc în ultimii 10 ani deşi s-ar fi putut, ca să o joace cu dobânzi mai mari.
Scenariul negativ pe care pesimiştii de serviciu îl tot anunţă de şase ani, de când s-au făcut primele reduceri curajoase de taxe din economie, de CAS şi TVA, este pe cale să se întâmple dacă nu se iau măsuri rapide de limitare a unor eventuale dereglări prea bruşte ale situaţiei politice internaţionale.
Pe de altă parte, este posibil şi ca doar îngheţata lună martie să fi fost cea care a dat peste cap tendinţele. Rămâne de văzut. Dar ceva prudenţă nu strică.
