Închiderea pentru o săptămână a reactorului 1 de la Cernavodă a condus la o creştere fenomenală a preţului la energie electrică. Miercuri, după repornirea reactorului, preţurile au revenit în linie cu ţările din regiune. Reactorul produce 10% din energia electrică din România. Ar fi fost de aşteptat ca aceste 10% să fi fost compensate de celelalte capacităţi – hidro sau căbune. Nu s-a întâmplat deşi celelalte capacităţi de producţie a energiei electrice din România au avut motoarele turate la maxim. De ce?
„În toată industria s-au pus pe hold investiţiile. Avem capacităţi şi pe hidro şi pe cărbune învechite. A fost un boom pe eoliană acum 10 ani , în rest am avut doar două investiţii în zona de gaze, la Iernut unde a construit Romgaz o termocentrală şi la Brazi, termocentrala de 800 MW a OMV. Iată că nu avem capacităţi noi, Hidroelectrica, din păcate, nu a venit cu capacităţi semnificative instalate”, a declarat pentru ZF Remus Borza, deputat independent, cel care printr-un aranjament mai puţin ortodox a condus Hidroelectrica în insolvenţă pentru a o scăpa de „băieţii deştepţi” din energie, pentru a o scoate apoi cu o faţă nouă.
Analistul din zona de energie Dumitru Chisăliţă este de părere că efectul pe care l-a avut în preţuri oprirea reactorului 1 de la Cernavodă este un semnal de alarmă pentru sănătatea sistemului energetic românesc.
