Eveniment

De ce avem nevoie de la UE: 10 mari proiecte în valoare totală de 10 miliarde euro

Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

De ce avem nevoie de la UE: 10 mari proiecte în valoare...

Autor: Sorin Pâslaru

17.12.2019, 00:06 3271

România negociază în această perioadă modul cum va arăta finanţarea de la Uniunea Europeană pe perioada 2021-2027. Discuţiile sunt avansate, însă nu este prea târziu pentru a defini mai bine priorităţile pentru al treilea exerciţiu bugetar al Uniunii Europene în care suntem şi noi implicaţi.

Sigur că de bani este nevoie în orice domeniu, iar în educaţie, sănătate şi infrastructură sunt cele mai mari minusuri. Însă, poate că a venit timpul ca finanţările de la Uniunea Europeană să aibă cu adevărat un impact diferenţiator în economie şi să acopere ceea ce o ţară ca România nu îşi poate permite.

Cea mai mare dificultate în atragerea fondurilor europene de până în prezent a fost complexitatea documentaţiei. Pur şi simplu, procesul de depunere a cererilor, de realizare a documentaţiei tehnologice şi de decontare a facturilor de către Uniunea Europeană se împiedică de foarte multe ori în lipsa unor avize sau pentru nerespectarea unor proceduri.

Şi atunci de ce nu ar fi mai bine să se definească 10 mari proiecte de infrastructură rutieră şi feroviară fără de care România nu poate să meargă mai departe şi 10 miliarde de euro din banii de la UE, adică jumătate din fondurile structurale la care avem dreptul pentru perioada 2021-2027, să meargă în aceste proiecte?

Fiecare astfel de proiect să fie dat în administrare unei companii specializate, cu directori recrutaţi de pe piaţa liberă, iar avansul acestora să fie raportat trimestrial, atât din punctul de vedere al construcţiei, cât şi al finanţării.

Definim 10 mari proiecte care să coste circa 1 miliard de euro fiecare sau 5 proiecte la 2 miliarde de euro. Aici ar trebui să intre: autostrada Bucureşti-Iaşi, care să treacă prin Buzău - Focşani- Bacău (oraşe puternice care vor asigura un trafic mult mai mare decât pe Bucureşti) - Constanţa, unde nu există oraşe puternice pe traseu şi traficul este mai mult sezonier.

Apoi Centura Bucureştiului la rang de autostradă, inel suplimentar faţă de cel aflat astăzi în modernizare.

 Două miliarde de euro mai costă Piteşti – Sibiu, unde lucrările, deşi mult întârziate, se derulează. Dar nu înaintează în ritmul în care şi-ar dori oamenii şi companiile. De aceea, o companie de proiect care să ia în grijă finalizarea acestei autostrăzi cu rapoarte de progres şi conferinţe de presă trimestriale ar fi cea mai bună opţiune pentru a impune un ritm corespunzător.

Pentru Comarnic – Braşov Uniunea Europeană nu dă finanţare, deci va trebui găsită o altă sursă de bani pe termen lung. Însă se mai poate face un pachet de autostrăzi importante finanţabile de la UE: Craiova – Piteşti şi Constanţa – Tulcea - Brăila - Buzău. Un alt pachet ar trebui să fie finalizarea autostrăzilor din Transilvania, dar acolo s-au alocat 70% - 80% din cheltuielile pentru autostrăzi din ultimii cinci ani, aşa că trebuie o redirecţionare şi în zonele unde a fost secetă la investiţii în infrastructura rutieră în ultimii 10 ani.

La aceste investiţii în infrastructura rutieră mai trebuie adăugate finalizarea coridorului feroviar de mare viteză între Constanţa şi vestul ţării pentru a ne lega la reţeaua foarte avansată deja de căi ferate din Occident – încă

2-3 miliarde. Deocamdată se lucrează pe bucăţi la acest proiect fiind gata Bucureşti – Constanţa, Bucureşti – Predeal şi câteva sute de kilometri dincolo de Braşov.

Încă un miliard de euro costă refacerea completă a Gării de Nord din Bucureşti, care s-ar putea inspira după cea din Berlin. Mai este necesară modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti – Iaşi, distanţă care astăzi se parcurge în opt ore, faţă de şase ore în urmă cu 30 de ani: încă un miliard de euro.

Maximum 10 proiecte în valoare de 10 miliarde de euro, care să fie gata în 10 ani de azi înainte. Dacă Uniunea Europeană ar organiza de aşa natură finanţările, atunci România va fi cu adevărat transformată de fondurile europene.

Este nevoie de bani şi în educaţie şi în marile spitale regionale.

Dar miliarde de euro alocate în mii de proiecte, cum sunt cele pe resurse umane sau pentru competitivitate, sunt mai degrabă risipite şi blocate în documentaţie. Mai ales fondurile alocate pentru aşa-zisele întreprinderi sociale, unde pur şi simplu consultanţii aleargă după beneficiari şi inventează proiecte doar ca să cheltuie banii. Aici sunt bani risipiţi ai contribuabililor europeni.

Maximum 10 mari proiecte, fiecare cu un administrator. Simplu. Cu bani care se plătesc către constructori de către statul român şi apoi se facturează la Uniunea Europeană.

Proiecte de infrastructură pe care astăzi ţara nu şi le poate permite pe toate odată într-un ritm atât de rapid. 10 miliarde de euro pentru proiecte care nu pot fi începute mâine cu bani de la buget, proiecte care au nevoie de finanţare pe 30-40 de ani dacă s-ar împrumuta statul. Obiective mari de infrastructură. De acest tip de finanţare are nevoie România.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO