De ce mai trebuie o reforma a educatiei, daca legea a fost deja modificata de 100 de ori?

In mod normal, o lege de o a asemenea importanta ar trebui saaiba consensul principalilor actori implicati. Dar nicio lege nu afost mai "reformata" in Romania ultimilor 20 de ani. Legileinvatamantului au fost modificate de peste 100 de ori in ultimii 20de ani. De la principala modificare adusa, in urma cu 10 ani, defostul ministru al invatamantului, actualul rector al UniversitatiiBabes-Bolyai, Andrei Marga, si pana anul trecut, legea invatamantului (sau a educatiei cum a mai fost numita) a fostmodificata de 28 de ori. Reforma a insemnat pentru fiecare ministrual invatamantului sau pentru fiecare guvern "reforma lui".

Nu trebuie uitat ca Guvernul va trimite legea in Parlament dupace isi angajase raspunderea, in toamna trecuta, pe un proiectcvasiidentic alcatuit de fostul ministru, Ecaterina Andronescu(PSD, partid care guverna atunci alaturi de PDL), demers declaratneconstitutional de Curtea Constitutionala. Acum EcaterinaAndronescu nu mai este de acord cu proiectul. Iar proiectulEcaterinei Andronescu era si el un amestec de idei proprii si deidei ale fostilor ministri ai invatamantului, Cristian Adomnitei(PNL) si MirceaMiclea (PDL).

Pe ce se bazeaza cei care propun modificarea legiiatunci cand cer "reforma" profunda?

Presedintele Traian Basescu sustine ca invatamantul din Romaniaeste cel mai slab si necompetitiv din Europa. Ministrul de resort,Daniel Funeriu, ii tine isonul si deplange slaba calitate ainvatamantului. Dar acestea sunt doar vorbe.

Studiul cel mai amplu care s-a facut pana in prezent la acestnivel este din 2007 si apartine unei comisii prezidentiale pentrureforma invatamantului, condusa de fostul ministru al educatiei,Mircea Miclea.

Dincolo de limba de lemn a studiului, cateva concluzii s-au trasla acea vreme.

Cum stam de fapt

In 2003, la programul international OECD de evaluare a elevilor,din 42 de tari participante, Romania s-a situat pe locul 34. Deasemenea, in raport cu fosta agenda Lisabona (valabila pana in 2010si inlocuita acum de agenda UE 2020), referitoare la invatamant,datele pe care s-a bazat studiul citat arata ca 23% dintre eleviparasesc scoala inainte de a o termina, fata de 14% media UE. In2009, 20% dintre elevi au parasit scoala dupa finalul clasei aVIII-a. Ponderea populatiei de 22 de ani care a absolvit cel putinliceul era, in 2007, de 66,5% in Romania, fata de media UE de77,1%. Participarea adultilor la educatia permanenta este inRomania de 1,6%, fata de 10,8% in UE.

De asemenea, numai 24% dintre elevii din mediul rural ajungsa-si continue liceul.

Doar 36% din scoli erau, in 2007, conectate la internet. Inacelasi an, doar 18% din personalul didactic urmase studii depregatire pentru utilizarea tehnologiilor infor­mationale.

Anul trecut, nicio universitate din Romania nu s-a aflat intreprimele 500 de universitati din lume, dar acest lucru se intamplasi acum 10 ani. Doar Universitatea Bucuresti a ajuns, in 2006,intre primele 500 de universitati, dar a parasit rapidclasamentul.

In 2007, performanta stiintifica in Romania a fost de 11 ori maimica decat media tarilor OECD, raportand numarul de articolestiintifice publicate la numarul populatiei.

Asadar, de la primele clase in care copiii de la tara suntdezavantajati pana la universitati unde cei mai buni studenti nuasteapta decat sa plece in strainatate, dar putini din strainatatear opta pentru o universitate romaneasca, se simte nevoia uneischimbari.

Darcum sa fie facuta? In primul rand, noutatile ar fi schimbareastructurii anilor de invatamant - invatamant de 10 claseobligatoriu (cu o clasa pregatitoare) - s-a spus ca acest lucru ardescuraja abandonul scolar. Descentralizarea financiara presupuneca decizia sa apartina mai mult scolilor. Rectorul uneiuniversitati ar urma sa fie managerul ei.

Insa peste tot apar nemultumiri. Potrivit rectoruluiUniversitatii Babes-Bolyai, proiectul de lege al Guvernuluiafecteaza autonomia universitara, mutand deciziile pe umeriiministerului sau Guvernului, de vreme ce ministrul de resort poateschimba din functie rectorul. O incalcare a autonomiei universitarereclama si Ecaterina Andronescu, care este si rectorulUniversitatii Politehnice Bucuresti. Marga maispune ca Guvernul incalca demnitatea profesorilor care vor deveni,crede el, angajati dependenti de membrii consiliului deadministratie ai unei scoli care vor decide ce profesori suntangajati.

Nici sindicatele din invatamant nu stau cu mainile in san.

Potrivit presedintelui Federatiei "Spiru Haret", GheorgheIsvoranu, proiectul este in detrimentul elevilor si eliminadrepturile salariatilor din educatie, intrucat ei vor depinde intotalitate de consiliile de administratie ale scolilor.

Funeriu isi apara legea cu dintii

Daniel Funeriu a admis ieri la dezbaterea publica a proiectuluilegii educatiei ca actul normativ nu rezolva peste noapteproblemele existente in invatamant, dar creeaza cadrul in careinvatamantul se va dezvolta in cativa ani.

In ceea ce priveste invatamantul universitar, ministrul afirmaca el "trebuie recredibilizat", deoarece acesta sufera de o lipsade credibilitate care izvoraste din lucruri precum anunturile dincampusuri privind vanzarea lucrarilor de licenta, practicileneacademice prezentate de catre presa sau din atitudinea unoroameni din conducerea universitatilor care au un singur interes,respectiv modul de alegere a rectorilor.

Reprezentantii asociatiilor de parinti au anuntat ieri ca aucentralizat propunerile de modificare a proiectului de lege sivineri le vor trimite Ministerului Educatiei. Parintii au solicitatorganizarea invatamantului

intr-un singur schimb si eliminarea "programului incarcat sidezorganizat" al copiilor.

Pe de alta parte, insa, PSD i-a solicitat ieri retragerea legiieducatiei din circuitul legislativ si reinitierea dialogului sidezbaterii publice. PSD l-a acuzat pe ministrul de resort ca nu arespectat procedura legislativa pentru legea educatiei si nu aorganizat o dezbatere publica asupra proiectului inainte de a-lsupune aprobarii in Guvern si trimiterii la Parlament.

"Credem ca, in aceste conditii, cel mai sanatos lucru pe carel-ar putea face ministrul Funeriu este sa retraga aceasta lege sisa refaca mai intai dezbaterea publica si, ulterior, sa mearga cuproiectul de lege in Guvern", a declarat senatorul Ioan Mang.

Ecaterina Andronescu a formulat mai multe critici la adresaproiectului de lege acuzand actuala putere ca incearca, prinmodificarile propuse, "sa creasca si mai mult controlul asuprauniversitatilor si institutiilor de invatamant".

Premierul Emil Boc a declarat, miercuri, ca Executivul a fostconvocat, luni, intr-o sedinta speciala de Guvern pentru aprobarealegii educatiei astfel incat aceasta sa intre imediat in dezbatereparlamentara.

Ce noutati aduce legea educatiei

Iata principalele modificari aduse legii invatamantului care, inopinia Guvernului, reprezinta "o reforma profunda".

• Infiintarea unei universitati se va face la decizia senatuluiuniversitar si nu a Guvernului.
• Studentii care au posibilitati financiare reduse vor puteabeneficia de un credit bancar, ce va fi rambursat dupa ceabsolventul se va angaja.
• Rectorul unei universitati este confirmat de ministru;profesorii vor fi angajati de catre consiliul de administratie aluniversitatii, avandu-se in vedere nevoile acesteia.
• Un procent de maximum 5% din studentii la zi pot parcurge doiani de studii intr-unul singur.
• Diploma de licenta va fi insotita de "suplimentul la diploma",eliberat gratuit in limba romana si intr-o limba de circulatieinternationala.
• Admiterea la liceu se face in functie de media de absolvire ainvatamantului obligatoriu si media obtinuta la evaluareanationala.
• Liceele pot organiza admitere atunci cand numarul de candidatieste mai mare decat numarul locurilor oferite la liceu.
• Clasele vor avea in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15si nu mai mult de 35.
• Numarul de ore alocat este de maximum 30 pe saptamana.
• In decursul unui an se vor organiza doua sesiuni ale examenuluide bacalaureat, iar acesta va putea fi sustinut fara taxa de celmult doua ori.
• Examenul de bacalaureat va consta in sustinerea unor probeorale la limba romana si o limba de circulatie internationala,proba de evaluare a competentelor digitale, probe scrise la limbaromana si o limba de circulatie internationala, dar si o probascrisa la o materie specifica profilului.
• Clasele vor avea in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15si nu mai mult de 30.
• Elevii vor avea cel mult 25 de ore pe saptamana.
• La sfarsitul clasei a VI-a vor fi organizate evaluari la limbasi comunicare (limba romana si o limba straina), dar si matematicasi stiinte.
• Dupa finalizarea clasei a IX-a, elevii vor sustine o evaluarenationala transcurriculara la limba romana, limba straina,matematica si stiinte, precum si o proba practica de evaluare acompetentelor de utilizare a calculatorului.
• Cei care nu au absolvit invatamantul primar si gimnazial sicare au depasit ca varsta clasa pe care trebuie sa o urmeze auposibilitatea de a frecventa cursuri de tip "A doua sansa".
• Odata cu implinirea varstei de 18 ani, obligatia de a frecventainvatamantul de 10 clase la forma de zi se incheie.
• Parintii sau tutorii legali care nu asigura frecventa scolara aelevului vor fi sanctionati cu o amenda intre 500 si 5.000 de leisau munca echivalenta in folosul comunitatii.
• Invatamantul obligatoriu cuprinde 10 clase, fiind format dinclasa pregatitoare si clasele I-IX (patru ani de scoala primara sicinci de invatamant gimnazial).
• Este unificata varsta de incepere a invatamantuluiobligatoriu.
• La finalul clasei pregatitoare, cadrul didactic responsabil varealiza un raport de evaluare a competentelor cognitive, emotionalesi sociale ale copilului.
• Fiecare elev va dispune de un portofoliu educational, in cadrulcaruia vor fi incluse atat diplome, cat si certificate obtinute inurma evaluarii competentelor.
• Clasele vor avea o medie de 20 de elevi, dar nu mai putin de 15si nu mai mult de 25.
• Numarul de ore pe care elevii le vor avea saptamanal a fostredus la maximum 20 de ore.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels