Guvernul nu se grăbeşte să transmită Comisiei Europene planul de ajustare bugetară (promis iniţial să fie publicat în septembrie) pentru că, oricum, la Bruxelles este multă vânzoleală cu instalarea noii Comisii şi apoi la Palatul Victoria s-a aşternul un soi de acalmie: când 12 ţări din UE, din totalul celor 27, au deficite bugetare de peste 3% din PIB, României nu-i poate fi aplicat un tratament mai sever decât celorlalte 11.
Deficitul bugetar al României este de aşteptat să ajungă în acest an la 7% din PIB, iar guvernul speră la o înţelegere cu Comisia Europeană pentru reducerea lui la sub 3% din PIB într-un orizont de şapte ani.
Ministrul investiţiilor şi al fondurilor UE, Adrian Câciu: “Nu e România singura ţară care este într-o procedură de deficit excesiv şi atunci va fi un assessment făcut în ECOFIN, probabil că în luna aprilie, pentru că trebuie să se închidă deficitele ESA din toate ţările membre, care sunt comunicate undeva la finalul lunii martie”.
În 2024, 12 ţări din UE rămân cu deficite de peste 3% din PIB iar opt dintre acestea vor avea deficite de peste 4% din PIB.
Bruxellesul nu prea are cum să penalizeze Bucureştiul pentru deficitele foarte mari, dar pieţele o pot face simplu prin majorarea dobânzilor. Deja plata dobânzilor la datorie, ajunse la 2% din PIB anual, începe să devină problematică pentru buget.