♦ Germania, Italia, Franţa, Ungaria şi Bulgaria sunt, în ordine, principalele cinci pieţe de export ale României ♦ În aceste ţări, România a exportat anul trecut bunuri de 45 de miliarde de euro, adică 48% din totalul exporturilor României şi 67% din totatul exporturilor ei către UE.
Ungaria a avut, anul trecut, o cădere economică de 0,9%, iar importurile din România, 5,2 mld. euro la final de an, s-au redus cu 22%. Economia Germaniei a scăzut cu 0,2%, dar exporturile româneşti în această ţară au crescut, totuşi, cu 6%. Nu se ştie ce va fi în acest an, dar institutele economice germane nu vorbesc deloc de apariţia vreunui curcubeu. Pentru că Germania nu merge, mulţi economişti pun sub semnul întrebării, încă o dată, rolul ţării de locomotivă a UE şi acesteastă îndoială trece dincolo de considerentele strict economice şi intră în zona de strategii şi politici generale. Pentru că nu-i poţi sfătui pe alţii ce să facă în criză câtă vreme nici tu nu ştii ce să faci.
Anul trecut, Franţa şi Italia au avut o creştere, ambele de 0,9%, iar statisticile au consemnat o creştere a exporturilor româneşti cu 6,7% în Franţa şi 2,2% în Italia, pe când exporturile în Bulgaria (creştere economică de 1,8%) au crescut cu 8%. Privind aşa, am putea spune că lucurile n-ar merge rău de tot, de vreme ce exporturile în principalele ţări destinatare produselor româneşti cresc, chiar dacă puţin. Dacă ne uităm însă nu de la mii de kilometri distanţă, vedem că industria românească suferă, pentru că este ombilical legată de cea a Germaniei şi a Uniunii Europene.
Doar cinci grupe de produse fac 76% din exporturile României. Maşinile şi dispozitive mecanice (28,2% din total), mijloacele de transport (16,6% din total), produse chimice (9,6% din total) şi produsele metalurgice, 8,8% din total, iată floarea industriei româneşti care dă tonul exporturilor. Agricultura, cu o pondere în exporturi de 13,2%, este departe de tot ce ne închipuim despre România, ca „grânar al Europei”.
