De la 1 decembrie toate datele financiare din paginile ZF sunt exprimate în primul rând în lei

Moneda naţională arată cât de puternică e economia unei ţări, iar faptul că românii gândesc majoritatea sumelor şi îşi fac calculele în euro arată o lipsă de încredere în moneda locală şi în mersul economiei. „Euroizarea“ României este un simptom al economiei slabe dar şi unul dintre motivele acestei slăbiciuni. Chiar dacă salariile sunt plătite în lei, românii continuă să plătească în euro chiriile, iau credite în monedă locală pentru a plăti bunuri tarifate în euro, iar pentru alte servicii, cum ar fi călătoriile sau telefonia mobilă, plătesc mereu echivalentul în lei al preţului afişat în euro.

„(Trecerea la leu) trebuia să o facă guvernatorul (Mugur Isărescu – n. red.), pentru că este şi o lege care spune că pe teritoriul ţării se foloseşte leul ca monedă. Dar pentru a mişca lucrurile într-o astfel de direcţie trebuie început de la structura economică şi de la întrebarea: încotro mergem şi ce vrem să facem?“, a declarat pentru ZF Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

În prezent majoritatea populaţiei îşi face calculele, pe cheltuielile relevante, în euro. Un exemplu al „euroizării“ României este piaţa imobiliară, unde preţurile apartamentelor sunt stabilite în euro, dar clienţii îşi plătesc creditele din salariile primite în monedă locală.

Practica exprimării preţurilor imobiliare în euro îşi are rădăcinile în perioada de dinaintea crizei imobiliare, când dezvol­tatorii au luat credite pentru construcţii în monedă europeană şi au căutat să se protejeze împotriva fluctuaţiilor de curs valutar.

În ceea ce priveşte salariile cu care îşi plătesc românii creditele, acestea sunt plătite în lei, ca cerinţă de înregistrare a contractelor de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă, dar în marile companii, preponderent multinaţionale, salariile sunt negociate în euro.

Gândirea în euro a fost impusă, potrivit specialiştilor intervievaţi de ZF, de investitorii străini, care domină economia locală.

„Noi rămânem tributari ideii că trebuie să vină capitalul străin, care ştie ce trebuie făcut, şi că aşa se vor rezolva problemele. Să vină, nu am nimic împotrivă, dar acel capital străin vine în baza unui interes, nu pentru a rezolva probleme“, a mai spus Pârvan, adăugând că gândirea în euro a românilor „este un rezultat al puterii economice scăzute din România“.