Eveniment

Debitul mic al Dunării ar putea opri reactoarele de la Cernavodă

Debitul mic al Dunării ar putea opri reactoarele de la Cernavodă

Autor: Roxana Petrescu

16.09.2011, 00:04 688

Funcţionarea celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, unităţi care asigură aproape 20% din producţia de energie a României, ar putea fi pusă în pericol de debitul redus al Dunării, dar cel puţin în următoarea săptămână autorităţile române speră ca decizia închiderii unităţilor să poate fi evitată. Centrala de la Cernavodă a mai fost oprită în 2003, la acel moment fiind în funcţiune un singur reactor.

Seceta de anul acesta şi-a produs deja efectele asupra producţiei de energie hidro, Hidroelectrica având zile în care lucrează la jumătate din capacitatea de anul trecut, potrivit datelor transmise de Transelectrica.

Totodată, aproape 42% din energia necesară ali­mentării pieţei interne este acum realizată în centralele pe cărbuni, unităţi de la care Hidroelectrica este obligată să cumpere energie mai scumpă pentru a putea să-şi respecte contractele încheiate. Faţă de anul trecut, când Hidro­electrica a produs circa 36% din toată energia din România, în prezent ponderea hidro a scăzut la 27%.

Seceta scumpeşte energia

Situaţia produsă de secetă se vede şi în preţul energiei de pe bursa OPCOM unde preţul pe MWh a ajuns ieri la peste 300 de lei din cauza ieşirii din piaţă a unor mari cantităţi de energie hidro care a fost înlocuită cu cea termo, mai scumpă. La începutul anului, de exemplu, preţul pe MWh era de 135 de lei pe Piaţa pentru Ziua Următoare, platforma de tranzacţionare spot a OPCOM.

Nuclearelectrica poate fi la rândul ei afectată de secetă, dacă nivelul redus al Dunării nu va mai permite răcirea în siguranţă a celor două reactoare.

"Deocamdată nu sunt probleme, dar monitorizăm permanent situaţia. O săptămână nu cred că se va impune oprirea vreunei unităţi, bazându-ne pe prognozele meteo actuale. Mai departe, depinde de precipitaţii", spune Pompiliu Budulan, directorul general al Nuclearelectrica.

Situaţie sub control

Potrivit unui comunicat transmis de Nuclearelectrica, în ultima perioadă nivelul Dunării a scăzut determinând reducerea nivelului apei în bazinul de aspiraţii al apei de răcire necesare funcţionării Unităţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodă.

"În prezent, nivelul apei din bazinul de aspiraţie este de 3 mdMB (metri Dunăre faţă de nivelul Mării Baltice) faţă de nivelul mediu de 4,5-5 mdMB, etalonul de măsură fiind nivelul Mării Baltice. Prognoza hidrologică realizată şi transmisă prompt de către Institutul Naţional de Hidrologie indică scăderea în continuare a nivelului apei Dunării. În astfel de condiţii, SN Nuclearelectrica SA monitorizează cu atenţie evoluţia nivelului fluviului Dunărea şi în funcţie de valorile din bazinul de aspiraţie se pot adopta următoarele decizii: oprirea unei unităţi atunci când nivelul ajunge la 2,50 mdMB şi oprirea celei de-a doua unităţi atunci când nivelul ajunge la 2,35 mdMB", spun reprezentanţii Nuclearelectrica care au ţinut să sublinieze faptul că în prezent centrala de la Cernavodă funcţionează în parametrii normali, asigurându-se debitul de apă de răcire necesar.

Hidro cumpără de la termo

"În momentul de faţă nu există un pericol iminent. Avem însă o situaţie delicată pe partea de energie hidro care trebuie să cumpere energie termo pentru a-şi îndeplini contractele", a spus la rândul său Alexandru Săndulescu, directorul general al direcţiei de energie, petrol şi gaze din cadrul Ministerului Economiei.

Marian Cernat, directorul direcţiei operative din Dispecerul Energetic Naţional, spune că deocamdată situaţia este sub control.

"Deocamdată, debitele pe Dunăre sunt de 2.300-2.500 metri cubi pe secundă. Încă nu ne aflăm la nivelul de 1.800 de metri pe secundă, care a dus la oprirea reactoarelor în 2003, dar suntem sub media multianuală. Dacă debitele se menţin la peste 2.000 de metri cubi pe secundă, nu ne aşteptăm la probleme, dar dacă scad sub 2.000 începem să ne alertăm", a spus Cernat.

De obicei, între oprirea unui reactor şi oprirea celui de-al doilea trec 24 de ore astfel încât sistemul energetic să nu fie pus în pericol

Strategia energetică, gata în octombrie

Proiectul de strategie energetică pentru perioada 2011-2035 urmează să fie completat cu secţiuni pentru domeniile de petrol şi gaze, iar documentul ar putea fi publicat la finalul lunii octombrie, a declarat Alexandru Săndulescu, directorul general al direcţiei de energie, petrol şi gaze din Ministerul Economiei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO