♦ Este tipic ca în orice criză anticipată: oamenii pun banii deoparte şi nu mai consumă ca în vremurile bune.
Cu un deficit bugetar estimat de cel puţin 8,4% din PIB în acest an, guvernul Bolojan a majorat TVA de la 19% la 21%, în încercarea de a acoperi, pe cât posibil, cheltuielile bugetare. Creşterea TVA nu este mare, la raft produselor nu ar fi trebuit să le fie majorat preţul cu mai mult de 2,5%. Teoretic. În practică, lucrurile stau altfel. Unele produse sunt mai scumpe chiar şi cu 50% decât în primăvară.
Pentru prima dată după peste 15 ani, inflaţia – generată în bună măsură de cheltuielile exagerate ale statului – este peste majorările de salarii. Ceea ce înseamnă că bunăstarea gospodăriilor se erodează. Nu mult, dar suficient cât să ducă consumul în jos. Banii înseamnă mai puţin iar, firesc, consumul scade.
Creşterea economică este estimată între zero şi un plus de 0,3%. O creştere va reveni în 2026, crede şeful BNR, Mugur Isărescu. Dar nu mai mare de un plus de 0,6%, spune o analiză a CFA România (asociaţie a analiştilor financiari). Creşterea va reveni când deficitul public va fi redus de la cota ameţitoare de azi, spune Traian Băsescu, şef al statului vreme de zece ani, cel care a decis, în criza financiară din 2009-2010, tăierea salariilor publice cu 25%, tocmai pentru că deficitul public ajunsese de nesuportat, iar fără împrumutul FMI (20 mld. euro), România ar fi intrat în faliment.
