Eveniment

Deficit bugetar zero, scutul de protecţie al României ca să nu derapeze din cauza crizei internaţionale

Deficit bugetar zero, scutul de protecţie al României ca să nu derapeze din cauza crizei internaţionale

Autor: Iulian Anghel, Claudia Medrega

23.09.2011, 00:10 4225


Prelungirea crizei, căderea pieţelor financiare, stagnarea economică sau o creştere anemică, sunt o realitate pe care nu şi-o doreşte nimeni, dar căreia va trebui să-i facem faţă. Preşedintele Traian Băsescu, care în cel de-al doilea mandat al său a trasat, practic, liniile directoare şi a făcut publice mesajele Guvernului, aşterne în faţă un covor cenuşiu: criza care va continua chiar şi în următorii patru ani.

După trei ani de discursuri atât ale preşedintelui, cât şi ale premierilor şi ale şefilor principalelor ministere, noi privatizări nu s-au făcut, nu s-au închis întreprinderile cu pierderi ceea ce va presa bugetul de stat al anilor viitori (se pierde pe an un miliard de euro), restructurările atât salariale, cât şi opera­ţionale sunt mai mult pe hârtie.

De altfel Guvernul tocmai a negociat cu FMI scurtarea listei companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar, de la 30 la doar 10 societăţi, prin scoaterea din evi­denţă a aeroporturilor şi CET-urilor locale.

Deficitul bugetului consolidat pentru anul acesta, buget care include bugetul de stat, bugetele locale si al asigurarilor sociale, prevede un nivel de 4,4% din PIB, adica circa 6 miliarde de euro sau 24 miliarde de lei. Din aceste 24 miliarde de lei, 14 miliarde de lei (3,5 mld. euro) este deficitul bugetului de pensii, iar restul de aproape 10 mld. de lei (2,5 mld. euro) sunt cheltuieli cu dobanzile.

Preşedintele a făcut noi previziuni sumbre vorbind despre curajul necesar Guvernului pentru a deschide noi investiţii pentru exploatarea resurselor primare ca să trecem mai uşor de criză. Dacă ne uităm în trecut, şi în alte privinţe Guvernul a avut mari ezitări, cu costuri aferente: restructurarea nu s-a făcut la timp, nici privatizarea, cheltuielile nu au fost ajustate la veniturile în scădere şi astfel deficitul a explodat. Cum va fi acesta finanţat când condiţiile din pieţele financiare devin din ce în ce mai dure, iar creşterea economică robustă nu se vede la orizont?

Economistul-şef al BNR Valentin Lazea ridică mari semne de întrebare în privinţa prognozei de creştere economică pentru 2012, afirmând că ar putea fi revizuită semnificativ în jos, la 2,5%, având în vedere contextul internaţional şi încetinirea exporturilor. În opinia lui Lazea, şi într-un scenariu optimist, în care creşterea economică va fi de 4%, deficitul bugetar va depăşi anul viitor ţinta de 3% din PIB după metodologia europeană de calcul (ESA 95).

Dar prelungirea crizei cu încă câţi­va ani va pune acut problema deficitului şi a finanţării lui şi va obliga Guvernul la o nouă ajustare. Poate fi soluţia un deficit bugetar zero sau măcar un deficit zero la nivel primar (fără dobânzi)?

Metodele de reducere a deficitului sunt ştiute: scăderea cheltuielilor guvernamentale sau majorarea veniturilor. De unde? Din reduceri de per­sonal în sectorul bugetar, tăieri de salarii, de pensii sau din majorări de impozite - de pildă un impozit pe active ban­care despre care se vorbeşte din ce în ce mai mult în UE. Pe scurt, reducerea cheltuielilor până la a fi egale cu veniturile.Cât de credibilă este ipoteza?


Emilian Duca, consultant fiscal, spune că este ideal să se tindă spre un deficit zero şi, până la urmă, asta şi trebuie să se întâmple, deşi are îndoieli că direcţia ar fi agreată. "Este recomandabil să se tindă spre un deficit primar zero. Este ceea ce ar trebui să se întâmple. Însă, în România, nu există intenţia de a pedala în direcţia asta. Având în vedere că 2012 este an electoral, va exista o teamă în privinţa aplicării unor măsuri de austeritate. În mod normal ar fi trebuit să avem excedent bugetar în anii de creştere economică. Acum am fi avut surse de finanţare. Însă noi am făcut cheltuieli fără cap când am avut creştere economică, am fost contra curentului."

Duca recomandă autorităţilor şi Minis­terului de Finanţe ca, în bugetul pentru anul viitor, să inverseze raportul dintre cheltuielile de capital şi cheltuielile curente, sociale. Ar trebui să crească ponderea cheltuielilor de capital, a sumelor direcţionate spre investiţii în infra­structură şi pentru cofinanţarea pro­gramelor finanţate cu fonduri europene. Iar cheltuielile curente cu salarii şi consumabile ar trebui să scadă. Ar trebui să fie regândite instituţiile care funcţionează în România, în special cele din subordinea Parlamentului, populate de politicieni, care consumă bani fără să aibă un aport real în economie, arată el.

Duca mai crede că atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB anul viitor depinde de profesionalismul celor care ne conduc: "Dar nu avem motive să credem că va fi atinsă această ţintă".

Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, admite că vremurile vor fi tulburi, dar adaugă că, chiar dacă Guvernul ar vrea să se apropie de un deficit bugetar zero, nu ar putea pentru că, deocamdată, se află în situaţia de a nu putea nici măcar să respecte deficitul de 3% pe care şi l-a propus în 2012.

"Nu suntem în stare să respectăm nici deficitul de 3% din PIB pentru anul viitor. Nu avem cum să ajungem la zero, pentru că aceasta ar însemna măsuri de restructurare masive, restricţii masive, noi taxe. Nici măcar la nivelul primar nu ne putem pune problema unui deficit zero. Ceea ce contează este deficitul structural care ţine cont de ciclurile economice. Noi suntem într-o perioadă de recesiune - încasăm mult mai puţine venituri, iar într-o astfel de perioadă trebuie să stimulezi economia."

Potrivit analizelor ING, deficitul primar va fi de 3,4% din PIB în 2011, 2,5% din PIB în 2012 şi 1,9% în 2012. Niciun impozit pe activitatea bancară despre care se discută în ultima vreme nu va aduce cine ştie ce la buget, opinează Chideşciuc pen­tru că, susţine el, băncile nu prea mai au pro­fit şi apoi orice astfel de taxă se va regăsi apoi în costul creditelor şi va lovi, până la urmă, tot în populaţie.

Săptămâna trecută, preşedintele Traian Băsescu a pus punct discuţiei despre majorări salariale sau indexări de pensii pentru că, afirmă el, sistemul bugetar are încă cu 200.000 de oameni mai mult decât trebuie, iar deficitul fondului de pensii va fi anul acesta de 3,5 mld. euro. Totuşi, pentru viitor, strategia fiscal-buge­tară a Guvernului include indexarea pensiilor, creşteri de salarii, lucru criticat de preşedintele Consiliului fiscal Ionuţ Dumitru. El a recomandat administraţiei prudenţă în construirea bugetului pe anul viitor şi îi cere să ia în calcul o creştere economică de 2%, adăugând şi că ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB va fi dificil de atins.

"Ar fi un mesaj extrem de prost pentru investitorii străini când toate ţările merg pe austeritate România să majoreze cheltuielile. Există măsuri alternative care se pot implementa şi care nu înseamnă neapărat austeritate suplimentară", a mai spus Dumitru.

Analiştii băncilor locale au început, de altfel, de mai multă vreme, să ajusteze prognozele pentru creşterea economică din 2012 spre 2-3% de la 3,5-4%.

Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, susţine, la rândul ei, că cheltuielile statului ar trebui restrânse în continuare pentru reducerea deficitului şi că este, în continuare, nevoie de restructurări de personal în sectorul bugetar.

Salariile nu ar trebui majorate nici măcar cu rata inflaţiei până la însănătoşirea economiei, dar nici nu mai pot fi tăiate.

Cât despre ţinta de deficit de 3% fixată pentru anul viitor, ea este posibilă, dacă se urgentează anumite procese care sunt tergiversate de ani de zile - de exemplu eficientizarea sau privatizarea întreprinderilor de stat sau a exploatărilor de resurse minerale. Şi, mai recomandă Hăncilă, multă prudenţă în construirea scenariilor de creştere economică.

"Cred că este mai prudent să considerăm în construcţia bugetară pentru 2012 un scenariu mai pesimist de creştere economică în jurul valorii de 2%, având în vedere gradul ridicat de incertitudine la nivel global, precum şi slaba performanţă a autorităţilor române în restructurarea şi eficientizarea adminis­traţiei publice şi a companiilor de stat. Dacă se materializează scenariul optimist şi PIB-ul va creşte cu 3% anul viitor, atunci resursele bugetare excendentare vor putea fi direcţionate cu uşurinţă către investiţii în infrastructură, precum şi către reducerea arieratelor statului. Consider că un deficit bugetar de 3% din PIB este posibil dacă există voinţă politică."

Potrivit economistului-şef al Volksbank, respectarea acestei ţinte asumate în faţa creditorilor internaţionali este esenţială în condiţiile actuale, când investitorii sunt foarte sensibili la ritmul de creştere al deficitului bugetar şi al datoriei publice şi ar putea penaliza România prin restrângerea resurselor de finanţare.

Hăncilă adaugă că, în vederea atingerii acestei ţinte, Guvernul ar trebui să mai ajusteze atât partea de venituri care pot fi majorate prin creşterea taxelor de proprietate, majorarea redevenţelor pentru exploatarea resurselor minerale ale statului, progrese în reducerea evaziunii fiscale, iar în ceea ce priveşte scăderea cheltuielilor, ar fi oportun ca statul să continue disponibilizările prin informatizarea şi eficientizarea administraţiei publice, reducerea arieratelor produse de întreprinderile de stat, reducerea risipei în cheltuirea banului public, mai ales pe servicii unde există scurgeri importante şi un control mai bun al subvenţiilor şi ajutoarelor sociale.

"Nu cred că este cazul să se mai reducă salariile sau pensiile, dar nici nu văd oportună majorarea acestora nici măcar cu rata inflaţiei, atât timp cât România nu revine la ritmuri de creştere robuste."

Datele arată că Guvernul se va încadra în ţinta de deficit bugetar pe anul în curs, însă anii viitori vor fi foarte problematici. Că Guvernul caută modalităţi de a se "sustrage" într-un fel realităţii o arată şi faptul că a negociat cu FMI ca datoriile anumitor companii de stat, companii care trebuia de mult privatizate, să nu fie trecute la datoria publică, lucru ce echivalează până la urmă cu cosmetizarea realităţii.


Jocul cu privatizările şi deficitul



Guvernul actual nu a făcut nicio privatizare, deşi are un astfel de calendar - iar în unele cazuri doar câteva luni de răgaz. În schimb, a negociat cu FMI scurtarea listei companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar, de la 30 la doar 10 societăţi, prin scoaterea din evidenţă a aeroporturilor şi CET-urilor locale. Privatizarea pe bursă a 9,89% din OMV Petrom a eşuat în iulie şi va fi reluată în 2012. Vânzarea a 15% din Transgaz şi Transelectrica ar urma să se finalizeze până la finele anului. Între timp companiile de stat produc pierderi majore. Cele 123 de companii de stat sau regii autonome au avut pierderi totale în 2010 de 393 mil. euro, respectiv de peste un milion de euro pe zi, potrivit calculelor ZF şi ale Gândul. Pierderile celor mai mari companii ar urma să fie incluse în calculul deficitului, dar Guvernul a cerut FMI scurtarea listei. Este o încercare de amânare a unui verdict care ar suna aşa: ceea ce aduce pierderi nu poate fi menţinut pe piaţă. Pe lista convenită cu FMI au fost menţinute, potrivit Mediafax, CN Huilei, CNADNR, Fondul Proprietatea, Metrorex, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Societatea Naţională a Cărbunelui, CFR Călători, Radiocomunicaţii Navale Radio Constanţa, Compania Naţională de Căi Ferate CFR şi Termoelectrica.


Introducerea managementului privat la companii de stat ar putea întârzia


Piatra de moară de gâtul bugetului



Guvernul a modificat anul trecut legea pensiilor şi a majorat vârsta de pensionare, dar primele efecte ale reformei au fost, în mod curios, creşterea deficitului de pensii, în vreme ce Executivul susţinea că intrarea în sistem a un milion de oameni va reduce deficitul. În primele luni ale anului 2011 deficitul a crescut cu 1,6 mld. lei (380 mil. euro) comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru înseamnă o majorare a deficitului faţă de cel înregistrat în 2010 cu peste un miliard de euro pe tot anul. Astfel, deficitul total al fondului de pensii ajunge la finele anului la 3,5 mld. euro, adică 2,7% din PIB-ul estimat pentru 2011 la 544 mld. lei (129 mld. euro). Preşedintele Băsescu a susţinut recent că, cu un deficit de 3,5 mld. euro, nu poate fi vorba de indexarea pensiilor. Alte fonduri obligatorii, fondul de şomaj şi cel de sănătate, apasă şi ele greu pe bugetul de stat - este de aşteptat ca, împreună, pensiile, şomajul şi sănătatea să însemne, potrivit calculelor ZF, un deficit de peste 18 mld. lei (peste 4,2 mld. euro), ceea ce corespunde cu 3,3 - 3,4% din PIB. Deficitul bugetar asumat în acordul cu FMI şi UE este de

4,4% din PIB.


200.000 de bugetari în plus


Preşedintele Traian Băsescu a susţinut duminică la Pro TV că sistemul bugetar are un excedent de 200.000 de angajaţi, cu toate disponibilizările făcute. Din sectorul bugetar au dispărut, din decembrie 2008 până în iunie anul acesta 153.000 de salariaţi după datele Finanţelor, însă doar 58.000 din datele Institutului Naţional de Statistică (care foloseşte o altă metodologie). În momentul în care s-a pus problema disponibilizărilor în sectorul bugetar mulţi economişti au estimat că ar trebui disponibilizaţi în jur de 300.000 de bugetari. Preşedintele susţine că nu poate fi vorba de majorări salariale, în condiţiile în care în sistem sunt 200.000 de oameni în plus, ceea ce înseamnă că poziţia sa este mai aproape de a celor amintiţi mai sus. Înrăutăţirea prognozelor economice ar putea obliga Guvernul să-şi reconsidere poziţia şi să facă noi disponibilizări. În 2010 Guvernul s-a angajat în urma acordului cu FMI să disponibilizeze 116.000 de bugetari. Statul va cheltui anul acesta 39 de miliarde de lei (9,4 mld. euro) cu salariile bugetarilor, mai puţin cu aproape 17% faţă de 2010 (11 mld. euro).




Criticile Consiliului Fiscal pentru strategia fiscală din 2012-2014 construită pe o creştere economică de 3,5-4% anul viitor

n Ar putea să fie necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru respectarea termenului 2012 ca data limită de ajustare a deficitului excesiv la 3% din PIB;

n Strategia nu conţine un capitol care să evalueze riscurile care pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici şi bugetari, precum şi eventualele măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales având în vedere recentele evoluţii de pe pieţele financiare internaţionale;

n Strategia fiscal-bugetară 2012-2014 nu include o analiză a situaţiei financiare a companiilor de stat, nu detaliază măsurile avute în vedere pentru îmbunătăţirea acesteia şi nu cuprinde nici impactul estimat asupra deficitului bugetar;

n Nivelul veniturilor bugetare ca procent în PIB este proiectat să crească de la un nivel de 33,6% din PIB în anul 2011 până la 33,9% din PIB în anul 2014 pe seama creşterii semnificative a absorbţiei fondurilor europene post-aderare; ponderea în PIB a veniturilor fiscale (exclusiv contribuţiile sociale) rămâne constantă la 19,1%;

n Reducerea de 2,2 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pe perioada acoperită de strategia fiscal-bugetară este proiectată a se efectua în mare parte pe seama ajustării cheltuielilor bugetare, care sunt prevăzute să scadă cu 1,9 puncte procentuale din PIB în 2014 faţă de 2011;

n Este absolut necesară implementarea unei strategii pe termen mediu de re-echilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii;

n Un risc substanţial pentru respectarea ţintelor stabilite pentru fondul de salarii în sectorul bugetar şi implicit pentru deficitul bugetar este reprezentat de titlurile executorii având ca obiect drepturi de natură salarială obţinute în instanţă de personalul bugetar.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO