Cresterea rapida a datoriei externe pe termen mediu si lung s-ar putea tempera datorita ajustarii puternice a deficitului de cont curent, care inseamna un consum privat mai redus, insa pana atunci majorarea deficitului bugetar antreneaza noi si noi imprumuturi.
Datoria privata, care in prezent este de aproximativ 63% din datoria externa totala pe termen mediu si lung, a ajuns in iunie la 36 de miliarde de euro, insa in contextul in care consumul intern s-a redus dramatic, indatorarea sectorului privat nu mai reprezinta o problema.
Specialistii spun insa ca deficitul public este o reala amenintare care se reflecta si in datoria externa totala, ca urmare a nevoii statului de a se imprumuta din ce in ce mai mult pentru a-si acoperi cheltuielile.
„Am mutat deficitul extern de pe tronsonul sectorului privat pe sectorul public. Ajustarea deficitului de cont curent a fost brutala si de mare amplitudine. Totodata, aceasta cadere a importurilor a contribuit in mare masura la caderea economiei, pentru ca in ultimii ani ne-am bizuit mult pe consumul privat. Era inevitabila o crestere a datoriei externe, ceea ce nu este neaparat rau. Dar devine intr-adevar amenintator daca va creste in continuare deficitul bugetar. (...) Este ca un bulgare de zapada pe care trebuie sa-l oprim si sa ne asumam costurile economice si sociale astfel incat sa avem deficite bugetare sustenabile. Adica finantabile", spune profesorul de economie Daniel Daianu.
In pofida cresterii galopante din ultimii ani a datoriei externe, specialistii nu vad inca un risc major pentru Romania in ceea ce priveste nivelul indatorarii.
„Totusi, nivelul datoriei externe nu duce la concluzia ca suntem intr-o situatie atat de grava incat sa ne confruntam cu falimentul. Dovada este si faptul ca emisiunile de obligatiuni de stat inca se mai fac. Ceea ce n-a fost cazul Ungariei, care dupa ce a redus drastic salariile, nu mai gasea finantare", mai spune Daianu.
Romania are astfel o pozitie avantajoasa fata de alte tari emergente.
„Stam mai bine decat multe alte tari din Europa. Ne bazam pe o crestere economica in anii care vin la un potential de crestere de minimum 4%, ceea ce face ca riscul datoriei externe pe termen mediu si lung sa fie scazut. Poate riscul este mai mare in cazul datoriei pe termen scurt. Prin contractie economica si crestere foarte mare a datoriei externe, ponderea datoriei in Produsul Intern Brut scade, ceea ce este vazut negativ de investitori. Asta ar putea pune probleme pe curs (in sensul deprecierii monedei nationale - n.r.)", apreciaza Laurian Lungu, managing partner la firma Macroanalitica.
Datoria externa a Romaniei, ca pondere in PIB, era la sfarsitul trimestrului intai mai redusa decat a Lituaniei, Bulgariei, Estoniei, Letoniei si Ungariei, dar mai ridicata decat a Cehiei si Poloniei, potrivit unui raport al RBS Bank.
„Nivelul datoriei externe este inca la un nivel confortabil, mai ales fiind vorba de datoria pe termen mediu si lung. Evident, era de preferat sa nu se ajunga la acest nivel al datoriei, dar suntem o tara emergenta si avem nevoie de finantare. Si este preferabil ca aceasta sa fie pe termen mediu si lung. O tara ca Romania nu poate creste daca nu are datorie externa, dar conteaza foarte mult ca activitatea economica sa-si revina si firmele sa-si poata continua activitatea in conditii optime. Acest lucru depinde bineinteles de Guvern, pentru ca avem nevoie de o politica fiscala mai predictabila", comenteaza Melania Hancila, economist-sef la Volksbank.
Costul finantarii externe, din nou in crestere
Costul asigurarii contra riscului de default al Romaniei reflectat in cotatiile CDS-urilor a urcat din nou saptamana trecuta pana la 2,9 puncte procentuale, dupa ce in saptamana anterioara coborase la un minim de 2,48 puncte. Majoritatea tarilor din regiune au inregistrat majorari ale CDS-urilor, insa in cazul Romaniei cresterea a fost cea mai mare in conditiile in care semestrul I a consemnat una dintre cele mai mari contractii economice (8,8% din PIB). Evolutia cotatiilor este foarte importanta in perspectiva lansarii emisiunii de eurobonduri pregatita de Ministerul Finantelor, care urmeaza sa atraga cel putin 500 de milioane de euro, iar CDS-urilor vor reprezenta principalul element de cost la care se va imprumuta statul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
