Reducerea contribuţiei de asigurări cu cinci puncte la angajator va adânci deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat până la peste o treime din cheltuielile anuale totale cu pensiile, nivel care nu a mai fost atins de când bugetul de stat alimentează bugetul asigurărilor sociale.
Minusul de cinci miliarde de lei anual la veniturile consolidate cât este preconizat să însemne reducerea contribuţiei de asigurări cu cinci puncte va împinge deficitul bugetului de pensii la 17 miliarde de lei (3,9 miliarde de euro) în 2014, după ce el a fost în 2013 de 12 miliarde de lei (2,7 miliarde de euro).
Deficitul bugetului de asigurări a crescut an de an, iar din 2010 el s-a situat constant la peste un sfert din cheltuielile totale ale statului cu pensiile celor cinci milioane de pensionari. Dacă în 2008, când s-a luat decizia majorării puternice a pensiilor, deficitul bugetului de asigurări a fost de 1,37 miliarde de lei (4% din bugetul asigurărilor), el a ajuns la un nivel record în 2011, când însemna 13,3 miliarde de lei, echivalentul a 27,6% din volumul de pensii plătit în acel an (34,8 miliarde de lei). Majorarea uriaşă a deficitului este explicabilă prin faptul că, deşi contribuţiile de asigurări au crescut an de an, cheltuielile le-au luat-o cu mult înainte. Între 2008 şi 2013 contribuţiile au crescut de la 31,4 miliarde de lei la 37,9 miliarde de lei, dar cheltuielile au sărit de la 32,8 miliarde de lei la 50,1 miliarde de lei. Reforma pensiilor realizată în timpul guvernării Boc nu a redus cheltuielile cu pensiile cum se anticipa, dimpotrivă le-a adâncit.
În 2012 şi 2013 tendinţa a fost de reducere uşoară a deficitului, tendinţă care s-a menţinut şi în primul trimestru al lui 2014. Astfel, deficitul a fost în 2013 de 12,2 miliarde de lei, faţă de 13,3 miliarde de lei în 2011. În T1/2014 deficitul a fost de 2,7 miliarde de lei, faţă de 3,4 miliarde de lei în T1/2013.
Având în vedere că taxele pe muncă sunt în România dintre cele mai mari din UE, economiştii şi oamenii de afaceri au apreciat măsura drept bună, cu această observaţie că statul trebuie să găsească surse alternative pentru acoperirea noului deficit. Coaliţia pentru Dezvoltarea României care reuneşte mai multe organizaţii ale oamenilor de afaceri a arătat ieri, citând raportul „Paying Taxes 2014“ întocmit de Banca Mondială şi PwC, că în prezent în România impozitele şi contribuţiile obligatorii aplicate muncii plătite de către angajator şi exprimate ca procent din profiturile acestuia se ridică la aproximativ 31,5%.
„Această valoare ne poziţionează în eşalonul superior la nivel european, cu mult peste nivelurile din state precum Danemarca (3,6%), UK (10,6%), Norvegia (15,9%), Olanda (18,2%), Germania (21,8%) sau Polonia (26%). Nivelul de impozitare al muncii reprezintă în mod cert un dezavantaj competitiv al României ca economie emergentă în raport cu sistemele existente în majoritatea celorlalte state membre.“
Reducerea contribuţiei obligă însă guvernul, pe termen mai îndelungat, să caute surse noi de venit pentru bugetul asigurărilor sociale, pentru că el este alimentat acum din bugetul de stat cu peste 25% din totalul cheltuielilor cu pensiile şi va fi alimentat cu peste o treime începând cu 2014, ceea ce va pune presiune pe alte cheltuieli ale statului, cel mai probabil pe cele cu investiţiile, cum s-a întâmplat mai mereu.
Cele cinci milioane de persoane care sunt acum „ocupate“, dar nu sunt angajate ar putea fi pepiniera din care guvernul să echilibreze bugetul asigurărilor.
