♦ Economia României continuă să încaseze loviturile venite din pieţele externe: exporturile scad, importurile cresc, iar deficitul comercial se adânceşte ♦ În primele şase luni din 2024, exporturile au scăzut cu 2,4%, iar importurile au crescut cu 1%
Economia (în special industria), care este strâns legată de evoluţia pieţelor din UE, încă are de dus povara creşterilor mici din spaţiul european, unde merg trei sferturi din exporturile României. Germania, principalul partener economic al României (19 miliarde de euro exporturi în această ţară, anul trecut), a avut, în 2023, o cădere de 0,2%, iar institutele de cercetare economică ale Germaniei nu se grăbesc să arate vreun curcubeu la orizont. Italia şi Franţa (locul doi şi trei în totalul exporturilor româneşti) au crescut în 2023 cu un marginal 0,9% şi nici ele nu anticipează minuni. Dacă, la şase luni din an, exporturile au scăzut cu 2,4%, în iunie falia export-import s-a adâncit. În iunie 2024, faţă de iunie 2023, importurile au crescut cu 5,2%, în vreme ce exporturile au avansat insesizabil, cu un plus de doar 0,1%.
Ce exporturi scad? Datele INS, publicate la sfârşitul săptămânii trecute, arată că, la şase luni, „mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă” (16% din total exporturi) au scăzut cu 6,4%. „Articolele manufacturate diverse” (13,3% din exporturi) au scăzut cu 4,7%. Exportul de animale vii care a însemnat, la şase luni, 6,8% din total exporturi a scăzut cu 13,9%. „Materialele crude, necomestibile” (3,1% din exporturi) au scăzut cu 13,8%, iar „combustibilii minerali” (4,5% din exporturi) au scăzut cu 21,6%.
Au fost şi segmente pe creştere. Cel mai important ca pondere în exporturi, „maşinile şi echipamente pentru transport” care au 47,5% în total exporturi au crescut cu 3%, până la 22 de miliarde de euro, în primele şase luni din an. De asemenea, sectorul băuturilor şi al tutunului (2,5% din total exporturi) a crescut cu 6,7%.
