♦ Deficitul comercial al României a fost la cinci luni din an de 13,5 mld. euro, mai mic cu 890 mil. euro (minus 6%) faţă de aceeaşi perioadă din 2025.
Potrivit datelor INS publicate la finalul săptămânii trecute, exporturile au crescut la cinci luni, an/an, cu 900 mil. euro, până la 40,3 mld. euro (plus 2,4%). Creşterea importurilor a fost marginală, cu un plus de doar 0,1% şi astfel deficitul comercial a fost mai redus cu aproape 900 mil. euro faţă de aceeaşi perioadă din 2025.
Creşterea exporturilor este o veste bună, în condiţiile în care economiştii şi industriaşii români văd o ieşire din situaţia deloc favorabilă a economiei prin relansarea exporturilor. Însă saltul de azi este prea mic ca să influenţeze ceva în mod hotărât. Iar stagnarea importurilor, deşi pare un lucru bun, nu este rezultatul unei economii care s-a dezmorţit şi produce mai mult pentru piaţa internă, înlocuind astfel importurile. O dată pentru că 60% din importurile României sunt destinate, în final, exporturilor. Apoi, datele din economie nu sunt bune deloc. INS a reconfirmat, săptămâna trecută o scăderea a PIB în T1 de 1,2%. Pentru T2, datele de frecvenţă lunară nu arată nici ele bine. Industria a scăzut la patru luni, an/an (ultimele date), cu 2,2% (căderea aprilie la aprilie a fost de 3%, iar aprilie faţă de martie de 10%). Iar consumul la cinci luni din an, an/an, s-a redus cu 5,5%, influenţat de inflaţia ajunsă la 11% şi de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei (în aprilie, venitul salarial real a fost cu 6,5% mai mic decât în aprilie 2025).
Schimburile comerciale internaţionale sunt puternic influenţate de mersul economiei – de capacitatea companiilor de a produce, de a exporta, de puterea pieţei interne de a absorbi această producţie. Or, când inflaţia este mare, când venitul real este în scădere, piaţa internă se restrânge şi acest lucru se observă şi în dinamica schimburilor internaţionale. Importurile nu au stagnat pentru că oferta internă a crescut, ci pentru că piaţa nu mai absoarbe importurile ca în vremuri de creştere.
Prognozele macro tind spre anticiparea unei creşteri zero pentru acest an, dacă nu negativă. Acest plus 0,1% al PIB pe care-l enunţă guvernul sau Comisia Europeană este acolo doar ca să fie, ca să nu fie un minus în faţă.
Unde am crescut, unde am scăzut
La cinci luni din an, pe grupe de produse, maşinile şi echipamentele de transport au fost umăr la umăr (creştere a exporturilor de 1,5% şi a importurilor de 1,4%). Maşinile şi echipamentele de transport au ponderea cea mai mare atât la export cât şi la import. La export acestea înseamnă 46,6% din total exporturi. Apoi înseamnă 36,4% din total importuri. Interesant aici este că, deşi ponderea exporturilor în total este mai mare decât cea a importurilor, importurile valorează mai mult decât exporturile. Astfel, la cinci luni exporturile de maşini şi echipamente de transport au fost de 18,8 mld. euro iar importurile de 19,6 mld. euro.
În această perioadă au crescut bine exporturile de alimente, plus 8% (7,5% pondere în total exporturi), combustibilii minerali, plus 7,5% (6,3% pondere în total exporturi), mărfurile manufacturate clasificate în principal după materia primă, plus 5% (15,4% pondere în total exporturi). Au scăzut exporturile de băuturi şi tutun cu 12% (2,3% pondere în total exporturi) şi articolele manufacturate diverse cu 6,3% (11,7% pondere în total exporturi).
