Înainte de criza COVID, asemenea derapaje, cu deficitele gemene la peste 7% din PIB, ar fi fost aspru taxate de pieţe.
Costurile de finanţare ar fi crescut substanţial, punând o presiune şi mai mare pe umerii ţărilor în derivă, aminteşte economistul Laurian Lungu.
Lucrurile stau cumva altfel acum, dar nu este timpul pierdut ca vechile obiceiuri să se întoarcă, iar agenţiile de evaluare financiară o spun printre dinţi, ultima dintre acestea fiind S&P: „Am putea reduce ratingurile dacă deficitele guvernamentale ar depăşi proiecţiile noastre actuale pe termen mediu, ceea ce ar duce la creşterea nivelurilor datoriei. De asemenea, am putea retrograda România dacă alte dezechilibre existente ar persista, cum ar fi inflaţia ridicată sau deficitele semnificative de cont curent, care ar putea duce la o corecţie macroeconomică cu o creştere mai scăzută“.
Guvernul şi-a fixat drept ţintă pentru 2024 un deficit bugetar de 6,9% din PIB (consensul pieţelor este că acesta va fi între 7 şi 8% din PIB).
