Eveniment

Deloitte: Noile reguli internaţionale privind controlul migrării profiturilor în jurisdicţii fiscale favorabile pot avantaja România în anii următori

Deloitte: Noile reguli internaţionale privind controlul migrării profiturilor în jurisdicţii fiscale favorabile pot avantaja România în anii următori

Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România. Fotograf: Silviu Matei

Autor: Claudia Medrega

03.06.2015, 00:06 625

Tranzacţiile realizate între multinaţionale vor fi mai mult analizate de autorităţile fiscale în anii următori, la nivel internaţional, iar aplicarea planului de acţiune al OECD privind erodarea bazei de impunere şi transferul profiturilor ar trebui să aibă efecte pozitive pentru România, respectiv creşterea profiturilor şi, implicit, impozite mai mari colectate din taxarea profiturilor, consideră Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România.

„Ne aşteptăm pentru anii următori să crească profiturile atribuibile României şi să existe mai multe impozite colectate în România din taxarea acestor profituri în urma schimbărilor legislative. Nu ne aşteptăm să fie ceva spectaculos din primul an, va dura. Vom vedea efectele măsurilor, probabil, în 2-3-5 ani. Probabil din 2016 va începe implementarea măsurilor din planul OECD. În legislaţia internă am putea vedea efecte din 2017“, a declarat Bădin pentru ZF.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a dat publicităţii un plan de acţiune denumit Base Erosion and Profit Shifting (BEPS) - menit să conducă la reducerea tendinţei corporaţiilor multinaţionale de a transfera profituri către jurisdicţii cu impozitare redusă.

Aproximativ 60% din comerţul global se desfăşoară cu multinaţionale, potrivit OECD.

Uniunea Europeană a deschis în ultimele luni o serie de investigaţii referitoare la acordurile fiscale încheiate de patru companii multinaţionale, şi anume Apple în Irlanda, Amazon şi Fiat în Luxemburg şi Starbucks în Olanda. Guvernul britanic a anunţat anul trecut introducerea unei noi taxe, supranumită „taxa Google“, de 25% din profiturile obţinute de multinaţionale în Marea Britanie, dar repatriate, de companiile care vor să scape de impozite prin scheme fiscale complexe.

Prin aceste practici fiscale agresive companiile au profitat de detaliile tehnice ale unui sistem fiscal sau de neconcordanţele dintre două sau mai multe sisteme în scopul reducerii obligaţiilor fiscale.

„Sistemul de taxare internaţional există de 100 de ani. A fost creat pentru un mediu economic complet diferit. Accentul s-a pus pe evitarea dublei impuneri. Datorită diferenţelor de impozitare multinaţionalele au benefiat de reguli specifice şi în unele cazuri s-a ajuns în direcţia opusă, adică la dubla neimpozitare. Unul dintre elementele pe care le atacă BEPS este să nu se mai ajungă la dublă neimpozitare. Multinaţionalele vor ajunge probabil să plătească mai mult. Multinaţionalele au fost puţin avantajate de-a lungul anilor în faţa antreprenorilor locali, dar diferenţele vor începe să se estompeze, regulile urmând să fie egale. Diferenţa majoră este trecerea de la «imoral» la «ilegal»“.

Deşi nu este membră OECD, România ia parte la discuţiile privind măsurile propuse în cadrul planului de acţiune BEPS.

Legislaţia în zona impozitului pe profit trebuie să fie modificată în anii următori, iar pentru companii va creşte birocraţia, respectiv obligaţiile de raportare. Noile reguli implementate în urma planului de acţiuni BEPS pot conduce la restructurări ale activităţilor desfăşurate de companiile multinaţionale.  Iar autorităţile fiscale vor avea nevoie de mai mulţi oameni şi mai bine pregătiţi, a mai spus Bădin.

Autorităţile fiscale vor avea în anii următori la dispoziţie mult mai multe informaţii despre contribuabili, iar controalele ar urma să devină mai riguroase şi mai bine direcţionate. Companiile multinaţionale urmează să transmită autorităţilor fiscale unde au sediul central mai multe informaţii privind anumiţi indicatori ai tuturor societăţilor din grup legate de alocarea veniturilor globale între jurisdicţii, activităţile economice desfăşurate, profitabilitate, cifra de afaceri, angajaţi şi impozitele plătite în ţările în care îşi desfăşoară activitatea. Ulterior, folosind mijloace de schimb de informaţii, autorităţile fiscale din ţările unde multinaţionalele au sediul central vor putea să pună la dispoziţie informaţiile respective autorităţilor fiscale unde operează subsidiarele grupului. În contextul crizei financiare şi economice mondiale şi al diminuării încasărilor bugetare, autorităţile fiscale au văzut că preţurile de transfer reprezintă o sursă importantă de venituri.

Planul de acţiuni BEPS este un set de 15 acţiuni menite să reducă fenomenul de mutare artificială a profiturilor în jurisdicţii în care sistemul de impozitare esre favorabil.

În urma implementării BEPS se urmăreşte corelarea impozitării profiturilor cu locul unde au fost generate, respectiv locul în care a fost generată valoarea adăugată şi evitarea dublei neimpuneri şi transferul artificial al profiturilor în jurisdicţii cu impozitare favorabilă.

AFACERI DE LA ZERO