Românii muncesc prea mult pentru a declara şi a plăti taxele, iar cea mai mare problemă pe care o văd cei bun-platnici este nivelul încă ridicat al evaziunii fiscale, apreciază Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România.
Numărul de taxe şi contribuţii din România şi plăţile aferente continuă să rămână mare comparativ cu ţările dezvoltate, astfel că firmele ajung să aloce mai mult timp pentru administrarea fiscală a afacerii decât pentru a se ocupa de business. Banca Mondială a ajuns la concluzia că România are cele mai multe plăţi fiscale din UE, pentru achitarea cărora o companie pierde anual 200 de ore.
„Ce aşteaptă mediul de afaceri? Simplitate, echitate şi predictibilitate. Se munceşte mult prea mult în România pentru a declara şi plăti taxe. Un contribuabil român ca să declare şi să plătească principalele impozite are nevoie în medie de circa 200 de ore pe an, în timp ce în Norvegia este nevoie de 80 de ore şi în Marea Britanie, de 110 ore. Aici mai este de lucrat de către Guvernul României“, a declarat ieri Dan Bădin la conferinţa anuală Deloitte Tax&Legal 2014.
Totodată, lupta împotriva evaziunii fiscale nu se duce la un nivel „pe care ni l-am dori“, în opinia reprezentantului Deloitte. „Dacă s-ar colecta la buget aceşti bani, nu ar mai fi nevoie să ne împrumutăm şi ar fi resurse pentru infrastructură, una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm“.
Evaziunea fiscală a ajuns anul trecut la 16% din PIB (aproximativ 23 mld. euro), în pofida intenţiei şi măsurilor de reducere a acesteia, conform Consiliului Fiscal. În aceste condiţii, România are în continuare una dintre cele mai mici ponderi în PIB ale veniturilor bugetare.
„Nu neapărat nivelul taxelor este cel care apasă mai mult asupra companiilor, ci faptul că sistemul nu este stabil şi predictibil. Nivelul de impozitare în România este undeva la media UE, nu este extraordinar de împovărător“, a mai spus Bădin. Din seria „schimbări ale regulilor jocului în timpul jocului“, Bădin a amintit de majorarea peste noapte a TVA în 2010 şi de introducerea impozitului pe construcţiile speciale.
O primă încercare de a reduce birocraţia a fost simplificarea sistemului de taxe prin reducerea a 92 de taxe şi tarife parafiscale, în prima jumătate a anului.
Totodată, Finanţele au finalizat proiectul care va permite românilor să-şi plătească cu cardul datoriile la Fisc şi la primării, dar rămâne de văzut când va fi implementat.
Cea mai importantă măsură de reducere a fiscalităţii adoptată de actualul regim politic - reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator - este în vigoare din această lună. Însă, persistă incertitudinea pentru anii următori: nu este clar dacă măsura va fi menţinută, iar dacă rămâne în vigoare în 2015 şi în anii următori nu este sigur că nu vom vedea noi taxe sau impozite majorate pentru a acoperi deficitul generat. Contribuţiile de asigurări sociale au fost diminuate la angajatori de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului.
„Scăderea CAS cu 5 puncte procentuale, cerută de mediul de afaceri, este o măsură pozitivă. Nu pot să dau un răspuns la întrebarea dacă măsura este sustenabilă sau va fi compensată după alegeri cu o revenire a cotei sau prin majorarea altor impozite şi cred că nici în mediile politice nu există un răspuns. Din declaraţiile oficialilor, înţelegem că nu sunt programate creşteri de taxe. Sperăm să se ţină de cuvânt.“
