In celelalte capitale europene densitatea locuitorilor este de maximum 4.000 de locuitori pe kilometrul patrat. Astfel, Berlinul are o densitate de 3.905 de locuitori pe kilometrul patrat, Viena - 3.850, iar Budapesta - 3.674, potrivit uni raport prezentat ieri de Asociatia Salvati Bucurestiul (ASB).
Documentul mentioneaza ca, desi Capitala este aproape sufocata, autoritatile locale acorda in continuare un numar mare de autorizatii de constructie in locuri deja suprapopulate.
Oficialii Asociatiei spun ca edilii ar trebui sa limiteze constructia de birouri si de supermarketuri in interiorul orasului mentionand ca amplasarea acestora in oras nu face decat sa blocheze traficul.
Raportul mentioneaza ca imobilele de birouri construite in centru sunt cele mai nefaste traficului.
"Chiar daca au parcari proprii amenajate, masinile angajatilor din aceste cladiri de birouri circula cam la aceleasi ore pe strazile din centrul Capitalei. De exemplu, circa 500 de masini vor iesi la aproximativ aceeasi ora din parkingul Cathedral Plaza pe strada cu un singur sens General Berthelot, generand blocaj in trafic", a spus Nicusor Dan, presedintele asociatiei. In urma aglomerarii traficului, viteza medie de deplasare in centrul Capitalei a scazut la sub 10 kilometri pe ora in 2006, fata de 15 km/ora in 2000. Raportul mentioneaza ca pe arterele principale ale Capitalei, precum bulevardul I.C Bratianu intre Piata Unirii si Strada Coltei, viteza medie cu care s-a circulat anul trecut a fost de 2 km/ora.
Studiul ASB arata ca reducerea vitezei de deplasare provoaca pierderi tuturor sectoarelor economice, valoarea pierderilor inregistrate anual in Bucuresti din cauza traficului ridicandu-se la 180 mil. euro.
O solutie pentru decongestionarea traficului ar fi folosirea de cat mai multe persoane a liniilor de transport in comun.
"In orice oras cu densitate mare de locuitori, transportul in comun reprezinta principala optiune de transport a locuitorilor. In Bucuresti insa, din cauza deficientelor transportului in comun, principala optiune de transport devine autoturismul personal, care cauzeaza sufocarea traficului", a mai spus Dan.
Raportul mentioneaza ca liniile de transport in comun sunt slab interconectate, liniile de suprafata nu au o frecventa afisata si respectata astfel ca nu exista o predictibilitate a timpului de parcurs intre doua puncte din oras.
In plus, benzile speciale de transport in comun se lasa in continuare asteptate, iar metroul este insuficient dezvoltat. Autoritatile au anuntat ca principalele bulevarde, cum ar fi Magheru, Carol sau Unirii, vor avea din aceasta primavara benzi unice pentru autobuze si troleibuze, Primaria Capitalei urmand sa stabileasca pana la sfarsitul lunii aprilie o lista cu respectivele artere.
Raportul mentioneaza ca o oportunitate ieftina si rapida de descongestionare a traficului o reprezinta folosirea inelului de cai ferate care inconjoara Bucurestiul si a retelei de gari. Spre exemplu, traficul din zona de nord a Capitalei poate fi descongestionat prin folosirea caii ferate Gara de Nord - Mogosoaia - Balotesti care ajunge la un kilometru de aeroportul Otopeni. "Un astfel de sistem de transport este folosit in toata lumea. Nu exista un parteneriat functional intre Consiliu General al Municipiului Bucuresti si Ministerul Transporturilor pentru utilizarea infrastructurii CFR", a spus presedintele ASB.
In ceea ce priveste pistele pentru biciclisti, documentul citat precizeaza ca acestea sunt o solutie alternativa de trafic in orasele occidentale, insa in Bucuresti ele se dovedesc nefunctionale, intrucat nu sunt folosite.
"Capitala are nevoie de un plan urbanistic eficient care sa fluidizeze traficul si sa asigure functionarea serviciilor oferite prin mijloacele de transport. Coerenta unui oras este data de un astfel de plan responsabil pentru asigurarea parametrilor optimi in circulatie", a precizat Nicusor Dan. O alta problema identificata de raport este faptul ca in Capitala nu se protejeaza monumentele istorice si siturile cu valoare arhitecturala, lucru care priveaza Bucurestiul de turisti.
"In timp ce toate orasele civilizate isi pastreaza, chiar reconstituie patrimoniul istoric, Capitala incepe sa aiba o identitate incerta prin distrugerea tot mai multor cladiri valoroase", a mai spus presedintele ASB. El a adaugat ca in timp ce Budapesta a avut in 2006 1,8 milioane de turisti straini, in Capitala nu au venit decat 450.000. "Dintre acestia insa peste 90% au venit in interes de afaceri si nu ca turisti clasici", se mai arata in raport.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
