Oricât de mult vor putea construi creditorii şi guvernul de la Atena pe baza noilor propuneri de reforme prezentate de oficialii greci, totul s-ar putea nărui oricând din cauza unei posibile crize politice în Grecia.
Iar pe 14 iulie, când ajung la scadenţă obligaţiuni samurai de 20 de miliarde de yeni (162 milioane de dolari) emise de guvernul grec pe pieţele japoneze în 1995, ar putea veni mult temutul default suveran al Greciei.
Aproximativ 1,6 miliarde de euro au fost retrase luni din depozitele din sistemul bancar grecesc, după retrageri de două miliarde de euro de vineri şi din weekend, potrivit Financial Times, care citează doi bancheri greci, fără a-i identifica. Tot FT scrie că doar din bancomate sâmbătă şi vineri grecii au scos 400 de milioane de euro, iar băncile au impus neoficial o limită de retragere de 3.000 de euro.
Pe de altă parte, ziarul grec Kathimerini sugerează că ritmul reducerii depozitelor a încetinit considerabil şi citează surse bancare care spun că luni din depozitele constituite la băncile locale au fost retrase puţin mai mult de 500 de milioane de euro, care se adaugă ieşirilor de 1,5 miliarde de euro de vineri şi celor totale de peste cinci miliarde de euro de săptămâna trecută.
Banca Centrală Europeană
Luni, BCE a majorat limita lichidităţii de urgenţă (fondurile ELA) pe care o pune la dispoziţia băncilor greceşti şi la fel a făcut şi ieri, potrivit presei străine şi greceşti, care citează diferite surse. Băcile au nevoie de aceşti bani pentru a putea acoperi retragerile din depozite. Guvernatorul băncii centrale lituaniene Vitas Vasiliauskas a explicat ieri că este foarte probabil ca BCE să aprobe zilnic, printr-o procedură de rutină, furnizarea de fonduri ELA băncilor greceşti. Comentariile sunt liniştitoare pentru cei care se tem că băncile ar putea rămâne fără lichiditate şi nu-şi vor mai putea scoate bani din conturi, însă creează senzaţia că lucrurile merg din rău în mai rău deorece până acum BCE aproba majorarea plafonului fondurilor ELA o dată la câteva zile.
Trebuie spus că, spre deosebire de crizele din Spania, Cipru şi Irlanda, nu băncile au stat la baza problemelor Greciei, ci jocurile clasei politice şi, probabil, modelul economic. Băncile, care până în urmă cu un an păreau să fie mecanismul de transmitere a revenirii economice, sunt acum doar un pion prins într-un joc mortal.
Dacă băncile par să aibă un „sponsor“ care le ţine în viaţă – BCE -, scena politică din Grecia s-ar putea transforma într-un vulcan.
„Cred că acest program, aşa cum îl vedem noi, va putea doar foarte greu să treacă de noi“, a ameninţat Alexis Mitropoulos, vicepreşedintele parlamentului şi membru al Syriza, partidul socialist de guvernământ, referindu-se la cele mai recente propuneri de reforme înaintate de guvern creditorilor. Syriza, împărţit în diferite facţiuni mai radicale, chiar comuniste, sau mai temperate, a venit la putere cu promisiuni populiste, printre care şi cea că va pune capăt austerităţii din ţară.
Dacă parlamentul nu aprobă eventualul acord al Atenei cu creditorii, care va include mai mult ca sigur majorări de taxe şi schimbări în sistemul de asistenţă socială şi în cel de pensii - liniile roşii peste care premierul Tsipras susţinea până nu demult că nu va trece -, premierul ar putea fi forţat să ceară alegeri anticipate sau un referendum, ceea ce va aduce şi mai multă incertitudine.
În pofida exuberanţei cu care pieţele au întâmpinat aparentul progres din relaţiile dintre Atena şi creditori, cancelarul german Angela Merkel, a cărei ţară este cel mai mare creditor al Greciei, s-a arătat foarte prudentă şi a atenţionat că nu există garanţii că părţile pot ajunge la un acord final. Şi ziarele greceşti au avertizat că zona euro, BCE şi FMI ar putea cere măsuri mai dure decât cele propuse de Grecia.
Bondurile samurai care ar putea aduce defaultul Greciei
În timp ce Grecia are de rambursat până pe 30 iunie 1,5 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional, neplata acestor datorii nu va atrage, probabil, defaultul suveran, potrivit agenţiei de rating Moody’s Investors Service. Însă neplata bondurilor Samurai va putea fi considerată default deoarece acestea sunt instrumente financiare tranzacţionabile pe pieţe, scrie Bloomberg.
„Neplata obligaţiunilor samurai ar putea cauza un default încrucişat pe alte bonduri suverane“, a explicat Ryosuke Kaneko, analist la Mizuho Securities. Dacă Grecia nu-şi va putea plăti datoriile către FMI la sfârşitul lunii, atunci „jucătorii de pe piaţă s-ar putea folosi de bondurile samurai pentru a declanşa defaultul“, a spus el.
Nimic nu va mai fi la fel
Chiar dacă Grecia şi băncile sale vor rezista în următoarele luni, răul a fost deja făcut, notează FT. O mare parte din depozitele retrase au luat calea străinătăţii şi probabil nu se vor întoarce în Grecia. Reintrarea economiei în recesiune a împins şi mai multe companii în default, iar rata de creştere a creditelor neperformante (NPL) a accelerat din nou. Ponderea creditelor NPL în total este de 40%. Spre comparaţie, în România indicatorul este de 14%. Companiile şi persoanele care au cum să se mute în străinătate iau serios în considerare această opţiune. Din cauza actualelor turbulenţe, credibilitatea în bănci şi în politicieni scade cu fiecare zi care trece.
