♦ Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să fie de 9,8% din PIB în 2021, în scădere faţă de 2020, când au fost de 10,4% din PIB ♦ Cheltuielile efective nu scad, dar PIB-ul este aşteptat să crească.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor sunt programate la 109,5 mld. lei, un nivel similar cu cel din 2020, când cheltuielile de personal au fost de 110 mld. lei. Ca pondere în PIB însă, anvelopa salarială scade, ca urmare a creşterii economice. Spre deosebire de criza trecută, salariile nu au fost tăiate, însă au fost plafonate la nivelul din decembrie 2020.
Mişcarea guvernului, deşi nici pe departe la fel de dureroasă precum tăierea salariilor bugetarilor cu 25% în 2010, a atras mai multe proteste ale sindicatelor din sectorul bugetar, care au reclamat austeritate din partea guvernului şi a declanşat schimburi de replici tăioase între premierul Florin Cîţu şi liderii de sindicat. Adevărul este însă că sectorul bugetar nu a resimţit criza, care încă este prezentă. Salariile au crescut în 2020, cheltuiala cu salariile bugetarilor a fost mai mare cu 7,5%, adică mai mult de 7 mld. lei în plus, în vreme ce în sectorul privat milioane de oameni au mers în şomaj tehnic cu venituri diminuate cu 25%.
Chiar dacă economia începe să îşi revină, aşa cum spun toate prognozele, pentru bugetul României următorii ani sunt grei. Prognoza guvernului este că doar în 2024 deficitul bugetar va intra sub limita de 3% din PIB, prevăzută în tratatele europene. Cheltuielile mari ca pondere în PIB de salarii şi pensii, concomitent cu venituri fiscale mici ca pondere în PIB, aduc guvernului un spaţiu foarte mic de manevră pentru investiţii sau răspuns la crize – 93% din veniturile din taxe, impozite şi contribuţii sociale s-au dus pe plata pensiilor şi salariilor în 2020.
Cu presiunea agenţiilor de rating în spate şi a Comisiei Europene pentru reducere deficitului bugetar (România este singura ţară din UE în procedură de deficit excesiv), guvernul este nevoit să umble şi la cheltuielile fixe, pentru că veniturile nu pot creşte peste noapte astfel încât să acopere deficitul. Cu toate acestea, cheltuielile cu salariile rămân la acelaşi nivel în termeni nominali faţă de 2020. În termeni relativi, cheltuielile de personal scad ca pondere în PIB datorită creşterii economice. În criza trecută, care a debutat în 2008 şi a început să se resimtă în România în 2009, anvelopa salarială ajunsese la aproape 9,2% din PIB. Împrumutul de 12 mld. de euro de la FMI a venit atunci şi cu condiţia de a scădea cheltuielile cu salariile din sectorul public. În 2009, an electoral, salariile nu au scăzut şi au atins un maxim istoric ca pondere în PIB, însă în vara lui 2010 salariile bugetarilor au fost diminuate cu 25% şi în 2011 au ajuns să însemne 6,9% din PIB şi s-au menţinut la sub 8% din PIB până în 2017.