Eveniment

Deşi master planul nu este funcţional, Rus visează că România devine „un mare şantier“ anul acesta, după ce în 2014 construcţiile de infrastructură s-au prăbuşit

Ioan Rus: Proiectele cuprinse în Master Planul General de Transport vor beneficia de 7 miliarde de euro contribuţie de la bugetul de stat, dar şi de cele 6,8 miliarde de euro pe care România le va putea contracta de la Uniunea Europeană în exerciţiul financiar 2014-2020 pentru infrastructura de transport.

Ioan Rus: Proiectele cuprinse în Master Planul General de Transport vor beneficia de 7 miliarde de euro contribuţie de la bugetul de stat, dar şi de cele 6,8 miliarde de euro pe care România le va putea contracta de la Uniunea Europeană în exerciţiul financiar 2014-2020 pentru infrastructura de transport.

Autor: Andreea Neferu

11.03.2015, 00:05 855
Forma finală a Master Planului General de Transport, documentul care stabileşte priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în 2030, ar urma să fie aprobată de Comisia Europeană până la finalul lunii aprilie, astfel încât documentul să treacă de la stadiul de „hârtie“ la cel de „implementare“, susţin oficialii Ministerului Transporturilor.

„Structura Master Planului e una rezonabilă şi acest lucru va permite ca România să fie un mare şantier începând din acest an, pe toate tipurile de transport“, a spus ieri Ioan Rus, ministrul transporturilor, într-o conferinţă de presă la care a participat şi Corina Creţu, comisarul european pentru dezvoltare regională.

Declaraţiile lui Rus vin în contextul în care anul 2014 a fost unul care a dezamăgit, după ce construcţiile de infrastructură au suferit un declin de 22%, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Scăderea lucrărilor de infrastructură a venit în contextul în care sumele alocate investiţiilor publice au fost reduse.

Proiectele din Master Plan, care sunt evaluate să coste 48 de miliarde de euro, vor fi finanţate în proporţie de 15% până la 20% din bani publici, 25% din bani vor veni din fonduri europene (exerciţiul financiar 2014-2020, dar şi următoarele exerciţii până în 2030), în timp ce restul sumei va fi reprezentat de credite de la instituţii precum BEI şi BERD. „Cred că la finele lunii următoare vom avea un document care chiar dacă pică guvernul sau pleacă ministrul, nu va mai fi modificat“, a spus Rus, făcând aluzie la faptul că în ultimii ani fiecare nou guvern sau fiecare ministru al transporturilor a prezentat o proprie hartă a autostrăzilor sau a proiectelor de infrastructură.  Proiectele cuprinse în Master Planul General de Transport vor beneficia de 7 miliarde de euro contribuţie de la bugetul de stat, dar şi de cele 6,8 miliarde de euro pe care România le va putea contracta de la Uniunea Europeană în exerciţiul financiar 2014-2020 pentru infrastructura de transport.

Dacă în ceea ce priveşte Master Planul, Ministerul Transporturilor pare să se apropie de o concluzie, după o perioadă de tergiversări, pe de altă parte instituţia se confruntă cu anumite probleme în cazul unora dintre companiile pe care le are în subordine. Cel mai important exemplu este Tarom, companie al cărei consiliu de administraţie şi-a dat demisia săptămâna trecută.

„Din cele peste 50 de companii din subordinea ministerului, avem o singură companie cu probleme mari, Tarom. Am discutat cu cei care au fost selectaţi pe legea 109 (care vizează selectarea de manageri privaţi – n.red.), iar primii trei propuşi ne-au refuzat (pentru funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie – n.red.)“, a spus Rus.

Operatorul aerian de stat Tarom, care a adunat pierderi totale de peste 1,3 miliarde de lei din 2009 până anul trecut, a rămas din nou fără consiliu de administraţie săptămâna trecută, după ce membrii acestuia şi-au dat demisia „în bloc“ la doar opt luni după ce au fost numiţi.

„Caut cu foarte mare atenţie şi sper să nu ajung să caut cu disperare oameni capabili să pună în practică o restructurare a Tarom. Dacă nu reuşim săptămâna aceasta să găsim, aproape că o să căutam oameni cu disperare“, a mai spus Rus. 

 

Ce a mai spus ministrul Ioan Rus

Despre Master Planul General de Transport

- Am avansat în ceea ce priveşte Master Planul General de Transport pe toate tipurile de transport – rutier, feroviar, naval aerian şi centre multimodale. În prezent a fost elaborată lista de proiecte pentru fiecare dintre aceste domenii de transport, au fost respectate criteriile impuse de CE, criterii economice, de mediu şi sociale.

- Am făcut şi am aprobat contribuţia de la bugetul de stat pentru Master Plan, care, în limita spaţiului fiscal, se va ridica la 7 miliarde de euro, astfel încât să putem implementa un număr cât mai mare de proiecte începând din 2015. Ne bazăm pe o structură financiară de 25% fonduri europene, 15% cofinanţare (de la bugetul de stat – n.red.) cu posibilitatea de a merge spre 20%, în contextul în care anticipăm corecţii bugetare. Diferenţa va fi reprezentată de credite, de la BEI sau BERD.

- Vom reuşi probabil la finele lunii aprilie să ne apropiem de aprobarea finală, şi atunci putem vorbi despre strategia de implementare la modul adevărat, fără ca ea să mai poată fi modificată de către nimeni. În acea structură de proiecte şi priorităţi, şi Comisia ne va finanţa, şi instituţiile financiare internaţionale, şi bugetul statului. Deci cred că la finele lunii următoare vom avea un document care chiar dacă pică Guvernul sau pleacă ministrul, nu va mai fi modificat.

- Structura Master Planului e una rezonabilă şi acest lucru va permite ca România să fie un mare şantier începând din acest an, pe toate tipurile de transport.

 

Despre Tarom

- Din cele peste 50 de companii din subordinea ministerului, avem o singură companie cu probleme mari, Tarom. Am discutat cu cei care au fost selectaţi pe legea 109 (care vizează selectarea de manageri privaţi – n.red.), iar primii trei propuşi ne-au refuzat (pentru funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie – n.red.)

- Caut cu foarte mare atenţie şi sper să nu ajung să caut cu disperare oameni capabili să pună în practică o restructurare a Tarom. Dacă nu reuşim săptămâna aceasta să găsim, aproape că o să căutam oameni cu disperare.

 

Despre metroul Gara de Nord - Otopeni

- Pe Bucureşti - Otopeni în acest moment suntem în situaţia în care am avea o soluţie adevărată, să facem metrou Gara de Nord - Otopeni. Eu cred că ne va ieşi în următoarea lună toată documentanţia necesară, mai ales că acolo există şi proiect. Depinde cât de nemţi o să reuşim să fim (pentru a face metroul Otopeni - Gara de Nord – n.red.).

 

Despre CFR Marfă

- Deocamdată CFR Marfă este pe plus. 2016 este anul în care ar trebui finalizată privatizarea companiei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO